Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


”Haiti, o țară în care oricui i se poate întâmpla orice, oricând...”

haiti.png

Tuburi de cartușe după o confruntare între bande înarmate, Port au Prince, Haiti
Sursa imaginii: 
© Valerie Baeriswyl, AFP via France24

Asasinarea președintelui haitian Jovenel Moïse săptămâna trecută, chiar la reședința sa, s-a produs pe fondul reizbucnirii violenței dintre bandele rivale. Un fenomen care afectează în prezent cel puțin o treime din capitala Port-au-Prince.

Haiti este în stare de șoc. Asasinarea președintelui marchează o nouă etapă în profunda criză politică și de securitate cu care se confruntă această țară din Caraibe, una dintre cele mai sărace din lume. Deși șeful statului, izolat și acuzat de derivă autoritară, și-a pierdut de multă vreme simpatia electoratului, execuția sa a provocat o neliniște profundă și a sporit și mai mult îngrijorarea haitienilor.

Și asta pentru că, de la începutul lunii iunie, confruntările dintre grupările armate au paralizat o parte din capitala Port-au-Prince, blocând în special accesul către sudul țării.

Potrivit ONU, aproximativ o treime din oraș este supusă activităților criminale și violenței, în care sunt implicate aproximativ 95 de bande înarmate, angajate în prezent într-un război sângeros.

Răpiri în serie

În dimineața zile de 11 aprilie 2021, un grup de zece persoane, dintre care șapte creștini, printre care doi francezi, a fost răpit de pe strada în Croix-des-Bouquets, la periferia capitalei Port-au-Prince. Poliția a acuzat apoi grupul 400 Mawozo, care activează în acea zonă, ca fiind responsabil de răpire.

Toți ostaticii au fost eliberați după douăzeci de zile, fără ca autoritățile să ofere prea multe detalii despre negocieri. Deși acest caz a fost mediatizat în mod deosebit, în special datorită prețului de răscumpărare, de ordinul a milioane de dolari, impus de răpitori, el este departe de a fi o excepție.

Răpirile au devenit o obișnuință în Haiti, potrivit ONU, care a indicat că numărul de răpiri raportate în primele patru luni ale anului 2021 ajung la 171, o creștere de 36% față de aceeași perioadă din 2020. O cifră cu mult subestimată, potrivit ONG-urilor locale, dat fiind faptul că bandele au preluat controlul asupra comunităților.

Fetiță de 5 ani răpită și ucisă

Acest fenomen nu afectează doar străinii sau familiile înstărite. În ianuarie, o fetiță de cinci ani care a fost răpită a fost găsită moartă în cartierul muncitoresc Martissant, în sudul capitalei. Mama ei, vânzătoare de arahide, nu reușise să adune suma de 4.000 de dolari pe care infractorii au cerut-o drept răscumpărare.

„Industria răpirilor funcționează la capacitate maximă în Haiti și afectează pe toată lumea”, explică Widlore Mérancourt, jurnalist haitian, redactor-șef al agenției de media independente Ayibopost, contactat de echipa postului de televiziune francez France 24.

„Este principala sursă de venit pentru bande, pe lângă traficul de droguri, de arme sau furturi. Unele dintre aceste grupări armate efectuează atacuri și asasinate contra cost pentru interesele terților, în special interese politice. Aceste grupări au reușit să ia o asemenea amploare mai ales datorită legăturii pe care o au cu instituțiile”.

Disputa pentru putere

În februarie 2020, președintele Jovenel Moïse înființează o comisie pentru combaterea violenței armate, Comisia Națională de Dezarmare, de Anihilare și Reintegrare (CNDDR).

Deși era menit să anihileze bandele, acest organism ar fi favorizat crearea „Familiei G9 și a aliaților”, o alianță a grupărilor armate printre cele mai puternice din capitală. Asta a dat de înțeles unul dintre membrii CNDDR, comisarul Jean Rebel Dorcenat, în timpul unui interviu din toamna trecută.

Declarație ce a provocat scandal în Haiti, în contextul în care aceste grupări erau considerate responsabile de reizbucnirea violenței în capitală.

„Această legătură este un secret pe care îl știe toată lumea. „G9” a sporit atacurile împotriva oponenților lui Jovenel Moïse și a făcut presiuni asupra activiștilor solicitând demisia președintelui”, notează Widlore Mérancourt. „Aceste alianțe nu sunt noi: în timpul alegerilor din Haiti, candidații înarmează tinerii din cartiere pentru a obține sprijinul lor și pentru a fi aleși. Aceleași arme sunt apoi folosite pentru răpirea oamenilor sau asasinarea adversarilor. Un cerc vicios alimentat de corupție”.

Potrivit CNDDR, 500.000 de arme ilegale sunt în circulație pe teritoriul țării și peste 3.000 de oameni înarmați ar fi în prezent afiliați bandelor.

Deși numeroase bande sunt din păcate faimoase în Haiti, precum 400 Mawozo și Nan Chabon în vest, sau ”5 secunde”, cu sediul în Village-de-Dieu în sudul capitalei, liderii lor tind să-și ascundă identitatea pentru a nu-și compromite activitățile.

Cu toate acestea, există și o excepție de la regulă: Jimmy Chérizier, cunoscut sub numele de „Barbecue”, un fost polițist cu o reputație dubioasă, care a devenit șeful puternicei grupării „Familia G9 și aliații”.

Bărbatul nu ezită să se afișeze pe rețelele de socializare și revendică acest rol de lider cu impunitate, și este suspectat că a luat parte la mai multe masacre. Deși până acum a avut grijă să nu critice puterea cu care credea că are o legătură, Barbecue a schimbat foaia la sfârșitul lunii iunie, declarând că G9 devenise o forță revoluționară cu scopul de a scăpa țara de opoziție, de guvern și de burghezie.

Declarație ce coincide cu o creștere accentuată a violenței în capitală, cu câteva luni înainte de alegerile generale programate pentru septembrie.

Reconfigurare

În raportul din iunie, Oficiul Națiunilor Unite pentru Coordonarea Afacerilor Umanitare (OCHA) își exprima îngrijorarea cu privire la această creștere a confruntărilor provocată de „reconfigurarea alianțelor între bande” cu privire la controlul teritoriilor din zona metropolitană a Port-au-Prince.

„Situația este foarte neclară”, admite Widlore Mérancourt. „Asistăm la o creștere a deceselor și a atacurilor de orice fel în capitală, ale căror victime sunt locuitorii, nevoiți să fugă cu miile. Pentru moment este foarte dificil de identificat forțele prezente și de stabilit dacă aceste violențe au vreo legătură cu asasinarea președintelui”.

Philomé Robert, jurnalist haitian pentru France 24 și autorul cărții „Exil au crépuscule”, relatează cum s-a văzut constrâns să fugă pentru a-și salva viața: „Suntem într-o situație neclară, în care violența a ajuns să fie o normă. Haiti este o țară în care orice i se poate întâmpla oricui oricând. Nimeni nu poate spune la ce folosește această violență...”.

În timp ce speculațiile cu privire la circumstanțele morții președintelui sunt abundente, autoritățile au afirmat că asasinarea a fost opera unei echipe de comando din străinătate, fără a sugera că există vreo legătură cu războiul dintre bande care se desfășoară în capitală.

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24