Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cuba: Proteste anticomuniste fără precedent. Dar de ce acum?

cuba_bun.png

Image source: 
France24

La patru ani și jumătate de la moartea lui Fidel Castro și la trei luni de la retragerea de la conducere a fratelui său Raul, mulți cubanezi, în principal tinerii, vor schimbări. Mulți dintre ei cer președintelui, care este și liderului Partidului Comunist, Miguel Diaz-Canel, să lase loc pentru libertatea de exprimare. Acest lucru generează însă tensiuni politice cu partizanii Revoluției, hotărâți să apere cu orice preț moștenirea lui Fidel.

Dincolo de revendicările politice, cubanezii doresc, de asemenea, un trai mai bun și mai multe libertăți economice, în această țară în care deschiderea către sectorul privat progresează foarte lent.

Criză economică severă, agravată de pandemie

Cuba se afla deja în criză înainte de izbucnirea pandemiei de Covid-19, în martie 2020. Două cauze principale: prăbușirea economică a Venezuelei, principalul sprijin al Cubei și consolidarea embargoului de către Donald Trump, care a impus 243 de sancțiuni suplimentare.

Suspendarea serviciului Western Union, cel mai folosit serviciu de către cubanezi pentru a primi bani din străinătate, interdicția impusă navelor de croazieră americane de a acosta pe insulă, aplicarea titlului 3 din legea Helms-Burton care a făcut ca mulți investitori și multe bănci să se retragă: atât locuitorii, cât și guvernul au trebuit să suporte consecințele acestor măsuri.

Joe Biden nu a renunțat încă la această politică.

La toate acestea se adaugă impactul pandemiei, care a redus încasările din turism, una dintre principalele surse de venit. Economia cubaneză, deja afectată de ritmul lent al aplicării reformelor și de birocrația sistemului său socialist, s-a confruntat cu o scădere de 10,9% a PIB-ului în 2020, cel mai grav declin din 1993 și până în prezent.

Cozi interminabile, lipsa valutei...

Pentru cubanezi, cozile s-au mărit considerabil pe măsură ce lipsa alimentelor și a medicamentelor a devenit o reală problemă.

Guvernul, care nu dispune de devize, a deschis câteva sute de magazine unde plata se face în dolari, pe care cubanezii îi primesc în general de la familiile lor aflate în străinătate, sau pe care trebuie să o cumpere de pe piața neagră.

Dificultățile economice și mai defecțiuni ale centralelor electrice au determinat guvernul să întrerupă electricitatea câteva ore zilnic, ceea ce irită populația acum în mijlocul verii tropicale.

O altă sursă de conflict: reforma unificării monetare care a intrat în vigoare la 1 ianuarie și care a fost însoțită de o creștere accentuată a salariilor, insuficientă însă în fața inflației galopante, estimată între 400 și 500% anul acesta.

Noul val pandemic

Timp de un an, în Cuba pandemia s-a făcut mai puțin simțită decât în alte țăril din America Latină, cu o rată redusă de infectare și de decese. În ultimele luni însă, cifrele au crescut, iar în ultimele săptămâni au crescut chiar brusc.

În prezent, în Cuba vorbim despre 244.914 cazuri, dintre care 1.579 de decese, la o populație de 11,2 milioane de persoane.

Vestea bună este că oamenii de știință, cu o vastă experiență în domeniu, au dezvoltat cinci vaccinuri, dintre care unul a primit undă verde pe 26 iunie de la autoritatea națională de reglementare a medicamentelor. Confruntate cu creșterea numărului de cazuri, autoritățile au început să vaccineze la mijlocul lunii mai, numărul persoanelor vaccinate ajungând în prezent la 1,7 milioane.

Internetul, o platformă de mobilizare

Începând cu sfârșitul anului 2018, accesul la internetul mobil a permis societății civile, în special tinerilor, să se mobilizeze mult mai ușor, fapt ce a surprins guvernul.

Prin intermediul rețelelor de socializare, cubanezii s-au organizat astfel încât să poată oferi ajutor victimelor tornadei care a lovit Havana în ianuarie 2019.

Internetul a permis de asemenea câtorva sute de artiști să protesteze timp de zece ore în fața Ministerului Culturii, pe 27 noiembrie 2020, pentru a cere mai multă libertate de exprimare.

Protestele de duminică au fost organizate pe rețelele de socializare la scară largă, „contaminând” astfel toată țara... și determinând autoritățile să întrerupă accesul la internetul mobil.

 

 

Traducere de Andreea Sefciuchevici după articolul publicat de France 24