Belarus inundă Lituania cu refugiați

„În mod clar, criza migranților cu care s-a confruntat Lituania în ultimele câteva săptămâni este rezultatul acțiunilor intenționate ale guvernului belarus ca represalii pentru sancțiunile UE împotriva regimului,” relatează www.delfi.lt.

„Însuși Aleksandr Lukashenko a amenințat în mod deschis că va inunda Lituania cu refugiați - așa cum a spus, a făcut-o. Numai Lituania se confruntă cu o creștere a fluxului de migranți din Belarus - nu au fost înregistrate modificări similare în zonele de frontieră ale Letoniei sau Poloniei cu Belarus. Oficialii lituanieni nu au nicio îndoială că polițiștii de frontieră belaruși, în loc să păzească frontiera, ajută sau facilitează trecerea ilegală (...,)” continuă publicația.

Orașul Pabradė, din vestul Lituaniei, aflat la granița cu Belarus, a construit în grabă 350 de corturi pentru refugiații care așteaptă răspunsuri la cererile de azil. „Procedurile sunt complicate de faptul că unii refugiați nu au documente de identitate.”

Jurnaliștii lituanieni consideră că țara lor are nevoie de ajutorul UE în gestionarea acestei crize. Refugiații au nevoie de locuințe, servicii sociale și psihologice. „Ar fi trebuit să ne gândim la toate acestea ieri” concluzionează delfi.lt.

Trebuie să ne obișnuim: epoca restricțiilor de apă vine și în Ungaria

Acesta este titlul unui articol din hvg.hu.

„Lipsa apei potabile este doar un simptom al încălzirii globale (...) Potrivit experților, am atins punctul în care sarcina noastră principală este să ne adaptăm și să ne schimbăm obiceiurile pentru a supraviețui.”

„Valul de căldură a creat o criză în zona Budapestei (...)Primarii din Gödöllő și Pécs (zona metropolitană a capitalei ungare, n.r.) au fost forțați să ia măsuri drastice: în Gödöllő există din 23 iunie, o decizie de restricționare parțială a apei, este interzisă udarea grădinilor și spalarea masinilor între orele 8:00 și 21:00”.

„Datele arată că durata medie a perioadelor de secetă a crescut,” spune meteorologul Anna Kis, fondatoarea portalului One and a Half Degrees. „Când plouă, uneori există o cantitate mare de apă, dar dacă analizăm totalul pe cele patru anotimpuri, aceste ploi nu arată o schimbare semnificativă.

Potrivit lui Kis, este falsă și mantra, larg răspândită de politicieni în trecut, conform căreia Ungaria este o putere hidrologică, deoarece majoritatea râurilor sale izvorăsc în străinătate.

O soluție? Conservarea apei de ploaie. „Conform infrastructurii actuale, atunci când plouă în capitală, toată apa intră în sistemul de canalizare (...)”

Europarlamentari slovaci: Lumea fără droguri este o utopie

Aceasta este conluzia a doi europarlamentari slovaci din partidul Progresívne Slovensko – (Slovacia Progresivă, n.r.).” Martin Hojsík și Michal Šimečka, au lansat o petiție pentru dezincriminarea marijuanei. „Ei spun că este timpul să nu mai distrugem viețile oamenilor doar pentru că au aprins un joint,” scrie startitup.sk citându-i pe cei doi.

Acestia consideră că sistemul pus în aplicare în prezent în Slovacia nu funcționează.

Facând o comparație între marijuana și alte substanțe care au acțiune asupra sistemului nervos, cei doi vor să știe „dacă oamenii ar condamna, de asemenea, la 10 ani de închisoare un tată care are două sticle de vin în geantă sau un student care aprinde trei țigări normale pe balcon.”

„Ei atrag atenția asupra faptului că actualul sistem judiciar din Slovacia distruge vieți pentru câteva grame de marijuana și, în plus, nu rezolvă problema reală - efectele negative ale abuzului de droguri.” Cei doi propun ca marijuana să poată fi crescută acasă pentru consumul propriu și substanța să poată fi cumpărata în farmacii pe bază de rețetă.

La ce sunt bune diacriticile limbii poloneze

Publicația culturală poloneză culture.pl și-a intervievat proprii jurnaliști, întrebându-i ce preferă din cultura poloneză.

Diacriticele limbii poloneze, este unul dintre raspunsuri: „sedila (ą / Ą, ę / Ę), bara oblică (ł / Ł), accentul oblic drept (ć / Ć, ń / Ń, ó / Ó, ś / Ś, ź / Ź), punct deasupra (ż / Ż) -  sunt diacriticele poloneze care participă la personalitatea limbii noastre. Ele pot fi subtile precum în cuvântul źdźbło [șuviță] sau dificile ca în cuvântul żółć [fiere]”.

„Au un suflet slav, au venit la noi din Republica Cehă, dar tipografii, avocații scriitori și preoții polonezi (...) au avut grijă să le dea forma adaptată limbii lor. De ce ne plac diacriticele? Îmbogățesc limbajul și fac mai ușoară exprimarea gândurilor, deși uneori pot fi adevărate chinuri!”

Unui jurnalist i se pare „amuzant - și în același timp incredibil de enervant - faptul că polonezii care nu se cunosc foarte bine, vorbesc între ei folosind a treia persoană: doamna, domnul. „Pentru un englez, este destul de amuzant, de parcă interlocutorii ar fi doi majordomi. Regulile de politețe pot induce în eroare străinii.”

O altă jurnalistă spune că îi plac cârnații. „Când locuiam în Michigan, mama și bunica mea poloneză îmi găteau și eram mereu bucuroasă. Astăzi acest fel de mâncare mă face să simt mai mult originile mele poloneze și îmi aduce aminte de copilărie,” spune jurnalista.

Printre preferințele jurnaliștilor culture.pl se numără Olga Tokarczuk,  „scriitoare care profită la maximum de faima și puterea ei mediatică după ce a obținut Premiul Nobel: este implicată în cauze sociale, apără natura în Polonia și îi sensibilizează pe ceilalți.”

Au participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Szilárd FEKETE, Ungaria

Karolina VINGYTĖ, Lituania

Julia BRZOZKA, Polonia       

Karolína BAUEROVÁ, Slovacia

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei