Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Moldova și Ucraina, începutul unei rivalități

maia_zel_bun.jpeg

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy și președintele R. Moldova, Maia Sandu la Kiev, 12 ianuarie 2021
Image source: 
presedinte.md

Se angajează Moldova și Ucraina într-o competiție pentru a obține favorurile Uniunii Europene? Cel puțin aceasta este abordarea presei ucrainene, care salută victoria forțelor pro-europene din Moldova dar vede și începutul unei rivalități.

Am ales pentru astăzi un articol din ziarul ucrainean Ukrainska Pravda, care analizează consecințele alegerilor din Republica Moldova într-un plan mai larg.

După victoria partidului său la alegerile legislative din 11 iulie, cota președintei reformatoare Maia Sandu este în creștere.

Pentru Kiev, prezența unui aliat pro-occidental alături este o veste bună. Dar este la fel de probabil ca și concurența să fie acerbă între cele două țări, în dorința lor de a se apropia de Bruxelles.

Și – foarte important - alegerile din Moldova pot să influențeze semnificativ politica Kievului, inclusiv în privința reformelor pro-europene.

În toamna anului 2020, Maia Sandu a câștigat alegerile prezidențiale prin includerea în programul său a luptei împotriva corupției și a locului Moldovei în Europa.

Pe locul al doilea a venit fostul președinte Igor Dodon, care în ultimele luni adoptase o orientare și mai pro-rusă decât înainte.

Speranțe și rezistență

În 2019, când ”Servitorul Poporului”, partidul lui Zelensky a câștigat majoritatea absolută, Occidentul a reacționat pozitiv, deoarece a văzut în aceasta o oportunitate de a pune în aplicare rapid reforme democratice cuprinzătoare. Speranțe care au fost oarecum contrazise, ca să nu spunem mai mult.

După o scurtă perioadă de „regim turbo”, ritmul reformelor în Ucraina a încetinit, iar schimbările necesare apropierii de UE și NATO, fie în sfera luptei împotriva corupției, fie a reformei sistemului judiciar, au întâmpinat o rezistență internă viguroasă.

Și asta în ciuda faptului că președintele Zelensky se putea baza pe un guvern și un parlament proprii.

Oricum ar fi, agenda reformei din Moldova seamănă mult cu agenda din Ucraina. Justiția moldovenească trebuie, de asemenea, restructurată. Și la fel ca în Ucraina, corupția omniprezentă este problema majoră.

Cele două țări se află la cel mai scăzut nivel de percepție a corupției conform Transparency International -  locul 115 pentru Moldova și 117 pentru Ucraina. De fapt, au cei mai slabi parametri de pe continentul european, cu excepția Rusiei și  Azerbaidjanului care se află la egalitate pe locul 129.

Concurență

Moldova are, de asemenea, agenția sa anticorupție, dar toată lumea este de acord că eficacitatea sa este discutabilă. Prin urmare, Sandu și majoritatea sa absolută vor trebui să îndeplinească exact aceleași sarcini ca și Zelensky și Slujitorul poporului.

Acest lucru va atrage cu siguranță atenția partenerilor noștri occidentali, care se vor angaja în comparații între cele două țări. De asemenea, va declanșa concurența în cursa pentru fonduri europene, de care va beneficia cel care va avea cel mai mare succes în apropierea de UE.

Și dacă Kievul vrea cu adevărat să câștige favoarea Bruxelles-ului, trebuie luată în considerare această nouă realitate. În caz contrar, vom fi depășiți de vecinii noștri, care ar putea obține un „bonus european” mai repede decât noi, scrie publicația ucraineană.

După cum vedem, situația se aseamănă întrucâtva cu cea în care s-au aflat acum două decenii vecinele România și Bulgaria. Competiția dintre cele două vecine dunărene a fost, în cele din urmă, benefică. Va fi așa și în cazul Moldovei și Ucrainei? Este mult prea devreme pentru un răspuns.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 16 iulie 2021