Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Polexit-ul juridic ia amploare

polonia.jpg

Președintele Tribunalului Constituțional, Julia Przyłębska, a declarat că deciziile CE pot fi ignorate, pentru că ”în Polonia primează dreptul național”
Image source: 
wikimedia.org

Deja de o săptămână suntem martorii unei noi confruntări juridice și politice între Bruxelles și Varșovia. Polonia, în rezultatul unei decizii controversate a Curții Constituționale poloneze, a refuzat să mai recunoască supremația dreptului european asupra celui polonez. Curtea de Justiție a UE a obligat săptămâna trecută Curtea Constituțională poloneză (numită Tribunal Constituțional) să suspende funcționarea Camerei Disciplinare de pe lângă Curtea Supremă de Justiție a Poloniei. Acest organ al sistemului de justiție polonez a fost declarat ca fiind constituit contrar normelor juridice Europene, iar funcționarea sa este considerată drept o unealtă politică pentru controlul sistemului judiciar care încalcă principiul controlului și balanței instituțiilor în stat.

Până spre sfârșitul săptămânii trecute, Varșovia a lansat nenumărate declarații ce au venit să respingă apelul de a se conforma cu decizia Curții de Justiție a UE. Purtătorul de cuvânt al guvernului a declarat că Polonia va ignora decizia CJEU. Președintele Tribunalului Constituțional, Julia Przyłębska, a declarat și ea că ”Decizia CJUE poate fi ignorată deoarece în Polonia primează dreptul național”.

Aceasta a fost susținută în repetate rânduri de mai mulți lideri ai Partidului Lege și Justiție, în particular de ministrul de justiție, nimeni altul decât Zbigniew Ziobro, care a spus că ”decizia CJUE este una politică, luată la inițiativa Comisiei Europene” și că ”e cazul ca UE să se elibereze de gândirea colonială”.

Ulterior un secretar de stat al aceluiași minister al justiției a adăugat că penalizarea financiară a Poloniei de către Comisia Europeană ”nu ar corespunde previziunilor tratatelor UE.”

Ne aflăm așadar în acest moment de facto într-o stare de auto-suspendare a Poloniei în relație cu spațiul juridic al Uniunii, iar sintagma ”Polexit juridic” lansată de expertul în drept european Daniel Kelemen (Rutgers University) devine un termen la ordinea banală a zilei.

Stat de drept în schimbul banilor

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat răspicat în ziua de luni că ”fie Polonia se supune deciziei Curții de Justiție a UE, fie plătește” din contul fondurilor europene pe care trebuie să le primească conform acordului semnat în decembrie 2020, și care, printre altele, conține și o clauză pentru mecanismul de condiționalitate cu privire la respectarea normelor europene față de statul de drept.

Ne-am întors, astfel, unde eram cu un an în urmă în chestiunea ”statului de drept în schimbul banilor” sau a condiționalității bugetare, doar că de data aceasta amenințările nu mai sunt vagi și teoretice având în vedere semnarea acordului pentru bugetul UE în decembrie anul trecut.

De data aceasta există posibilitatea formală de penalizare a Poloniei pentru ”Polexitul juridic”. Von der Leyen a declarat că o decizie formalizată cu privire la penalizare va fi luată în cadrul următoarei ședințe a Comisiei, și că ultimatumul Comisiei Europene va fi valabil până la sfârșitul acestei săptămâni, după care, în caz de neconformare din partea Poloniei, Comisia ar putea începe procedura penalizării.

Suma penalizării încă nu este cunoscută, dar pentru început Polonia riscă să nu primească fondurile prevăzute pentru combaterea pandemiei de Covid-19, adică o sumă de ordinul a miliarde de euro.

O revigorare a opoziției 

Criza în relația cu Comisia Europeană nu putea să nu se răsfrângă asupra politicii interne poloneze. Spiritele s-au încins în ultima săptămână și datorită faptului că scena politică poloneză este martoră, iată deja de trei săptămâni, a revenirii lui Donald Tusk în politica poloneză activă.

Din poziția de lider formal al Platformei Civice acesta a declarat că ”nu Polonia, ci doar Kaczyński și partidul său vor să iasă din Uniunea Europeană.”

Această criză nu pică tocmai bine pentru partidul lui Kaczyński, deoarece revenirea lui Tusk în politica poloneză a produs un efect de renvigorare a Platformei Civice și în rândul opoziției în general, reflectată atât în sondaje, cât și la cel mai practic nivel, acolo unde Donald Tusk este într-o campanie de mobilizare publică a susținătorilor opoziției.

Pe acest fundal de criză în relația dintre guvernul Partidului Lege și Justiție și Comisia Europeană,  ”Polexitul juridic” devine rapid tema de campanie a lui Tusk, cu ajutorul căreia acesta își poate spori popularitatea în foarte scurt timp. Iar în acest context, trebuie să avem în vedere că aproape 90% din polonezi nu își doresc ieșirea din UE (sondaj CBOS, 2020).

Suntem, așadar, în plină criză polono-europeană din cauza unei re-interpretări politice a fundamentelor Uniunii Europene, pe care, ieri, premierul polonez Mateusz Morawiecki a numit-o ”Eurorealism”, o abordare care implică ”apărarea acelor sfere pentru care, atunci când te integrezi în UE, la fel ca celelalte state, nu admiți transferul competențelor către instituțiile europene”.

Nu e întru-totul clar ce se ascunde în spatele acestui limbaj de lemn, dar la Varșovia, partidul Lege și Justiției deocamdată își propune să minimalizeze efectul Polexitului juridic. La același briefing de presă premierul polonez a mai declarat că ”Nu există nici un risc de Polexit; aceasta este un soi de fantezie.”