Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cine sunt femeile de la vârful puterii în R.Moldova?

În R.Moldova, în această săptămână urmează a fi învestit noul Guvern. Candidatul desemnat pentru funcția de premier este Natalia Gavriliță, fost ministru al Finanțelor. Astfel, Natalia Gavriliță, alături de Maia Sandu, președintele R.Moldova, dar și Domnica Manole, președintele Curții Constituționale, se află în vârful puterii. Cine sunt cele trei femei care au un rol important în R.Moldova?

Dacă reușește să-și facă echipa și programul de guvernare în aceste zile, Natalia Gavriliță va merge, joi, în Parlament pentru a cere votul de încredere al deputaților. Să spunem că, Partidul Acțiune și Solidaritate, care a și propus-o pe Gavriliță pentru funcția de șef al Cabinetului de Miniștri, deține majoritatea parlamentară ceea ce înseamnă că PAS formează de unul sigur viitorul Executiv. Precizăm că, la începutul acestui an, Gavriliță nu a fost votată de deputați pentru funcția de prim-ministru. Chiar Natalia Gavriliță le-a cerut deputaților să nu-și dea votul pentru noul cabinet, întrucâ își dorește alegeri anticipate. Cele două tentative de învestire a Guvernului au eșuat, iar șeful statului a dizolvat Parlamentul și a anunțat data noului scrutin din 11 iulie.

Natalia Gavriliță, în vârstă de 44 de ani, este vicepreședinte PAS.Și-a făcut studiile la Universitatea de Stat din Moldova, în perioada 1995-2000, după care a mers la Harvard Kennedy School, SUA, în perioada 2003-2005. A făcut drept internațional. Din 2017 și până în prezent este membru al Partidului Acțiune și Solidaritate. În perioada iunie 2019 - noiembrie 2019 este ministru al Finanțelor în Guvernul Sandu. În perioada 2014 – 2015, Natalia Gavriliță a fost secretar de stat al Ministerului Educației, ministru pe atunci fiind Maia Sandu, iar între anii 2015 – 2019,  a fost directoare generală a Fondului Global pentru Inovare.

Potrivit portalului Anticorupție de la Chișinău, Natalia Gavriliță, pe parcursul carierei sale a activat ca expertă internațională pentru Banca Mondială, IFC, UNICEF și alte organizații internaționale. În declarația de avere depusă la CEC a indicat un salariu de aproape 50.000 lire sterline de la Fondul Global de Inovații și în jur de 170.000 lei (8 mii euro) de la Ministerul Finanțelor, Cancelaria de Stat și Parlamentul Republicii Moldova, iar 207 277 – de la Fundația Konrad Adenauer. La capitolul imobile, Gavriliță declară că deține în proprietate doar un apartament. Acesta are 52 de metri pătrați, cu o valoare cadastrală de 275.722 de lei. 

Maia Sandu, prima femeie președintă a R.Moldova 

De aproape 8 luni, R.Moldova este condusă de prima femeie președinte. Este vorba de Maia Sandu, în vârstă de 49 de ani, care a câștigat detașat alegerile prezidențiale, din toamna anului 2020. 

În mai 2016, Maia Sandu a înființat și a fost desemnată președinta Partidului Acțiune și Solidaritate, funcție pe care a deținut-o până în decembrie 2020, când a fost învestită în funcția de președinte al R.Moldova.

Maia Sandu a absolvit Academia de Studii Economice din Moldova, Facultatea de Management. Ulterior, a studiat la Academia de Administrație Publică din Chișinău, obținând titlul de Master în relații internaționale. În perioada iulie 1994 – martie 1998, Maia Sandu a activat în calitate de consultant, şef adjunct de direcţie, la Ministerul Economiei, după care economist la Oficiul Băncii Mondiale de la Chișinău. În 2010, Maia Sandu a obținut titlul de Master în politici publice, după finalizarea studiilor la Școala Kennedy de administrație publică a Universității Harvard SUA. Ulterior, în perioada iunie 2010 – iulie 2012, a fost Consilier al directorului executiv al Băncii Mondiale la Washington.

În iulie 2012, Maia Sandu a devenit ministru al Educației în Guvernul Republicii Moldova condus de Vlad Filat, funcție deținută până în iulie 2015. Iar în iunie 2019, Maia Sandu a fost desemnată în funcția de prim-ministru al Republicii Moldova, iar în noiembrie 2019, Guvernul Sandu a fost demis de socialiști.

Pe parcursul anului trecut, după ce a preluat funcția de președinte al țării, pe 24 decembrie 2020, scrie portalul Newsmaker.md, Maia Sandu a obținut un salariu de 4431 de lei(peste 200 euro). De asemenea, Sandu a beneficiat de un venit în mărime de aproape 400 de dolari în calitate de dobândă în urma unor sume depuse la bancă. Președinta țării nu deține terenuri și a indicat drept proprietate personală un singur apartament, pe care l-a dobândit în 2003. Acesta are suprafața de 74,5 metri pătrați și este estimat la circa 440 de mii de lei. Șefa statului are în proprietate o mașină Toyota RAV4 produsă în 2007 și dobândită în 2012, al cărui cost este estimat la 170 mii de lei. Maia Sandu deține un depozit bancar într-o instituție din SUA, în care păstrează aproape 17.600 de dolari, dar și un cont curent într-o bancă din Moldova, cu suma de 10 mii de lei (cca 500 euro). Președinta țării a declarat și un cec în valoare de aproape 400 de dolari, pe care l-a obținut de la Universitatea Harvard.

Mandatul președintelui Republicii Moldova durează 4 ani și se exercită de la data depunerii jurământului. Șeful statului își exercită mandatul până la depunerea jurământului de către președintele nou-ales. Mandatul președintelui Republicii Moldova poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă, însă nici o persoană nu poate îndeplini funcția de președinte al Republicii Moldova decât pentru cel mult două mandate consecutive.

Domnica Manole, președinta Curții Constituționale a R.Moldova

Din aprilie 2020 și până în prezent, Curtea Constituțională este condusă de Domnica Manole. În această perioadă, mai multe legi, adoptate de majoritatea parlamentară PSRM-Șor pe bandă rulantă și în miez de noapte, au fost declarate neconstituționale de magistrații Curții. Spre exemplu, Legea care oferă statut special limbii ruse în R.Moldova. Președintele Curții Constituționale, Domnica Manole, afirma că în Republica Moldova, conținutul unei asemenea legi constituie o chestiune complexă și sensibilă, care a fost transformată periodic în subiect politic. Iată de ce, orice hotărâre a Curții Constituționale trebuie analizată ”în special prin prisma argumentelor pe care le oferă, fără ură și părtinire și fără prejudecăți”. ”În Republica Moldova limba română este limba maternă a cel puțin 77,86 la sută din cetățenii Republicii Moldova,  limba rusă - pentru 9,39 % din cetățenii moldoveni, limba găgăuză este limba maternă a cel puțin 4 la sută din cetățeni, limba ucraineană este limba maternă a cel puțin 3,82 la sută din cetățeni, iar limba bulgară este limba maternă a cel puțin 1,48 % din cetățeni”.

În primăvară, în plină criză politică, majoritatea PSRM-Șor, dar și un grup de foști deputați democrați, au votat o declarație prin care acuzau Curtea Constituțională de ”uzurparea puterii în stat”. Tot ei au votat anularea hotărârii prin care au numit anterior președintele Curții. Totodată, majoritatea PSRM-Șor a numit un nou judecător la Curtea Constituțională. Atunci, președintele R.Moldova, Maia Sandu, a solicitat Procuraturii Generale să investigheze acțiunile deputaților socialiști și cei de la Șor sub aspectul ”infracțiunii de uzurpare a puterii în stat”.

Ulterior, magistrații au suspendat hotărârile adoptate de majoritatea parlamentară PSRM-Șor.

În august 2019, prin hotărâre de Parlament, Domnica Manole este numită judecător la Curtea Constituțională, iar în aprilie 2020, președinte al instituției. Până a ajunge la Curtea Constituțională, Domnica Manole a fost judecător Curtea de Apel, la Judecătoria Ciocana, dar și consultant la Curtea Supremă de Justiție. A fost și lector la Facultatea de Drept a Universității de Stat din Moldova, formator la Institutul Național al Justiției și pentru Consiliul Europei. 

Domnica Manole a fost decorată cu titlului onorific de „Veteran al sistemului judiciar”, acordat prin Hotărârea CSM din 29.09.2015 pentru o activitate de 25 de ani în funcția de judecător și comportament ireproșabil și cu Diploma de Onoare a Consiliului Superior al Magistraturii, din 07.02.2012, ”pentru succese obținute în înfăptuirea justiției și atitudinea conștiincioasă față de obligațiunile de serviciu”.

Precizăm că, în urma scrutinului din 11 iulie, pentru prima data în Parlamentul de la Chișinău, avem cel mai mare număr de femei din istoria R.Moldova. Potrivit Centrului Parteneriat pentru Dezvoltare, Moldova a ajuns de pe locul 83 pe locul 27 în clasamentul privind numărul femeilor în Parlament. Din totalul de 101 deputați, 40 sunt femei.  

 
Corespondentul RFI, Valeria Vițu despre cele trei femei de la vârful puterii în R.Moldova