Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cazul sportivei belaruse Kristina Țimanouskaia. O lecție însușită de comunitatea internațională

Orice ar face regimul Lukașenko pentru a-și prelungi viața, nu face decât să cauzeze noi crize umanitare pentru cetățenii belaruși. Duminică, practic dintr-o situație care nu anunța nimic, autoritățile de la Minsk s-au trezit, iarăși, în colimatorul mediei și comunității internaționale. De data aceasta, victimă a devenit o sportivă participantă la Jocurile Olimpice de la Tokio, care a scăpat în ultimul moment de la o evacuare forțată de către funcționari belaruși din comitetul olimpic al acestei țări, la ordine venite de la cel mai înalt nivel al regimului Lukașenko. Situația creată a reamintit lumii întregi despre criza provocată de răpirea jurnalistului Roman Protasevici în luna mai, printr-o operațiune de deturnare a unui avion ce tranzita spațiul aerian al Belarusului.

Kristina Țimanouskaia, în vârstă de 24 de ani, membră a delegației sportive a Belarusului, sportivă înscrisă în probele de sprint feminin la 100 și 200 de metri, nu s-a manifestat din punct de vedere politic sau civic până în prezent. Nimic nu o recomanda publicului larg ca activistă politică sau socială. Până duminică aceasta nu era decât o simplă atletă, participantă la Jocurile Olimpice de la Tokio. Punct.

Ce i s-a întâmplat sportivei în ultimele 48 de ore, însă, nu este altceva decât un exemplu de situații banale, forțate să devină cauze nobile pentru comunitatea internațională, din cauza unui regim dictatorial aflat într-o stare cronică de paranoia.

Vinerea trecută atleta a fost inclusă de către oficialii delegației olimpice belaruse, fără a fi consultată în prealabil, într-o probă sportivă la care nu mai concurase  niciodată – ștafeta de 4x400 m. Drept consecință, atleta s-a revoltat exprimându-și dezaprobarea într-o postare video pe contul său de Instagram.

Până aici practic totul părea un caz banal de proastă organizare din partea comitetului olimpic belarus, în particular din cauza unei gestionări neadecvate a calendarului de control anti-doping al sportivelor ce erau programate a participa în ștafeta de 4x400.

A doua zi, însă, conducerea Comitetului olimpic belarus, președintele căruia este nimeni altul decât fiul lui Lukașenko, Viktor Lukașenko, tot el șeful KGB-ului belarus, a ordonat scoaterea atletei Kristina Țimanouskaia din lista de concurs și deportarea sa forțată în Belarus, escortată de doi oficiali ai delegației olimpice belaruse.

Scandalul a luat rapid amploare datorită sesizării prompte a diasporei belaruse, care a reamintit imediat de cazul jurnalistului răpit în luna mai, Roman Protasevici. Din momentul în care principalele voci ale diasporei belaruse au dat alarma duminică după-amiază, scandalul nu mai putea să nu ajungă pe prima pagină a presei internaționale, dar și pe agenda imediată a multor cancelarii occidentale.

Operațiunea de recuperare a atletei belaruse a început cu ajutorul poliției japoneze și a Comitetului olimpic japonez care i-au acordat protecție sportivei belaruse chiar în aeroportul din Tokio, urmând ca luni, Cehia și Polonia să-i ofere protecție diplomatică Kristinei Țimanouskaia. Sportiva belarusă într-un final a optat pentru o viză umanitară oferită de ambasada Poloniei în Japonia, iar din declarațiile vice-ministrului polonez de externe, Marcin Przydacz,  urmează ca în viitorul apropiat sportiva belarusă să primească azil și chiar oferta de a-și continua cariera sportivă în lotul sportiv al Poloniei. 

Încă nu este complet cert daca acest scandal s-a încheiat, însă la o primă analiză, se pare că lecția Protasevici a fost însușită într-o anumită măsură.

Comunitatea internațională a reacționat prompt și eficient, iar odată cu găzduirea Kristinei Țimanouskaia în sediul ambasadei Poloniei din Tokio pericolul răpirii pare a fi eliminat. Rămâne de văzut dacă așa-numiții ”lukașiști”, adică funcționari loiali regimului Lukașenko, vor încerca să se răzbune pe sportivă.

Pentru regimul de la Minsk este important să mențină o atmosferă de teroare în speranța de a descuraja disidența la orice nivel. Problema e că Țimanouskaia nu a fost niciodată disidentă, ci doar s-a revoltat împotriva incompetenței funcționarilor din comitetul olimpic belarus care i-au schimbat fișa de participare de la 200 m (specialitatea sportivei) la 4x400, din cauza că nu au făcute suficiente teste antidoping și drept consecință câteva sportive au trebuit sa fie excluse din competiție.

Încă o dată avem de a face cu un caz care confirmă cat de volatilă este situația din Belarus, și, totodată cât de generalizată este atmosfera de teroare. Din nimic se poate întâmpla orice, fiindcă regimul lui Lukașenko a pierdut orice contact efectiv cu realitatea omului de rând.

 
Cazul sportivei belaruse Kristina Țimanouskaia