Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Marinescu: România ar trebui să insiste pe un termen mai îndepărtat pentru a renunța la cărbune

marian_jean_marinescu_romania_carbune.jpg

Marian-Jean Marinescu cere un echilibru între acțiunea climatică și economie (Sursa foto: Facebook/Marian-Jean Marinescu)
Marian-Jean Marinescu cere un echilibru între acțiunea climatică și economie (Sursa foto: Facebook/Marian-Jean Marinescu)

Trebuie să existe un echilibru între aspectul economic și aspectul climatic, declară eurodeputatul PNL Marian-Jean Marinescu. El explică la RFI cât de fezabil este pachetul climatic propus recent de Comisia Europeană, intitulat ”Fit for 55”.

Comisia Europeană a pus pe masă un pachet de măsuri pentru climă, numit ”Fit for 55”, care propune reducerea cu 55% a emisiilor de CO2 până în 2030 și neutralitate climatică până în 2050. Mai sunt și alte ținte în acest pachet climatic, de exemplu, interzicerea vânzării de mașini pe carburant clasic, din 2035.

Marian-Jean Marinescu spune că ”există un fond de tranziție european, care va asigura fonduri pentru această perioadă. România va putea accesa în jur de două miliarde de euro, însă în același timp, trebuie asigurată și perioada de tranziție pentru gaz, lucru care încă nu este asigurat, însă sunt discuții foarte mari, se insistă foarte mult în această direcție, mai ales de grupul din care fac eu parte, pentru că trebuie să existe o alternativă în această perioadă de tranziție. Există un plan de conversie a Complexului Energetic Oltenia, depus la Comisia Europeană, sper că va fi aprobat cât de curând, în care se schimbă combustibilul din cărbune în gaz, însă din păcate, nu există altă soluție, cărbunele va dispărea în următorii ani, acum depinde în cât timp, Polonia, Germania insistă pe termene peste 2030. Această discuție va continua”.

Întrebat dacă România ar trebui să aibă un tratament special în chestiunea renunțării la cărbune, eurodeputatul a răspuns: ”România ar trebui să insiste pe un termen mai îndepărtat, nu foarte îndepărtat, dar oricum, să se asigure această perioadă de tranziție și să se asigure conversia forței de muncă ce va pleca din acest sector către alte sectoare, în același timp respectând ținta de reducere pe care o are tot în acest pachet România, de 12,7% față de 2005”.

Întrebat ce ar însemna un termen mai îndepărtat pentru renunțarea la cărbune de către România, Marian-Jean Marinescu a precizat: ”Cred că 15 ani ar fi un termen mai potrivit pentru ceea ce există în acest moment în Oltenia. Gândiți-vă la situația economică din Oltenia, închiderea acestui complex energetic, puteți vedea și în planul de redresare propus de Guvern, spuneam că este depus la Comisie, sunt zeci de mii de șomeri. Deci trebuie să existe o perioadă în care această forță de muncă să se transfere în alte domenii. Pe de altă parte, partea de energie produsă din cărbune este suficient de mare în mixul energetic al României și dispariția acestei energii ar duce la importuri. Deci trebuie să existe un echilibru între aspectul economic și aspectul climatic”.

 

Energia nucleară

 

Întrebat dacă problema nu este mai degrabă în plan național, unde strategiile de tranziție climatică au fost făcute foarte târziu, eurodeputatul a răspuns: ”Cred că s-au făcut ceva pași, în special în ceea ce privește energia regenerabilă, pentru că avem energie produsă pe vânt și pe soare, deci pași s-au făcut și e un procent important. Cred că sunt pași făcuți tot pentru energie prin proiectul de construcție a încă două reactoare la Cernavodă, ceea ce ar ajuta foarte mult, din punctul meu de vedere”.

 

Se vor ”înverzi” zonele miniere cu bani UE? Siegfried Mureșan: Să învățăm din greșelile trecutului

 

Nicu Ștefănuță, eurodeputat USR PLUS: Trebuie să ne gândim la un model economic al viitorului

 

La remarca jurnalistului că sunt țări care renunță la nuclear, în timp ce România pare a fi contra trendului, întrucât investește în această formă de energie, Marian-Jean Marinescu a replicat: ”Nu suntem contra trendului, este o discuție foarte complicată, pentru că nu se pune sub semnul întrebării dacă este o energie regenerabilă sau nu, ci se discută despre ce înseamnă după, neutralizarea deșeurilor, dar eu nu cred că se poate discuta despre asigurarea necesarului de energie fără energia nucleară, este o discuție care probabil se poate duce peste 20-30 de ani, dar deocamdată, în această perioadă de tranziție, fără energie nucleară nu cred că se poate face acest lucru”.

 
Marian-Jean Marinescu, despre tranziția verde în România