Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


UE şi NATO nu-i pot ajuta acum pe afgani

p051672-513661.jpg

Spania afgani
Structuri temporare pentru primirea afganilor în Spania
Image source: 
European Union

UE și NATO nu pot acorda azil, nu pot emite vize și nu au capacitatea de evacua civili. Ambele organizații depind de bunăvoința statelor membre. Iar acestea se organizează acum mai mult sau mai puțin eficient, refuzând politici comune de criză sau de azil. 

Nici UE și nici NATO nu au fost create pentru a reacționa în situații de criză. Prezența lor în cele patru colturi ale lumii este una pur simbolică. UE încurajează cooperarea, pacea și bunăstarea, pe când NATO descurajează acțiunile violente și expansioniste. 

Problema este că dacă la origine - în anii 50 - această formulă era cât de cât viabilă , ea a devenit repede insuficientă.  Si în ciuda faptului că discursul celor două organizații s-a adaptat vremilor, capacitățile lor de acțiune au rămas inexistente. 

NATO și UE nu pot acorda azil și nu emit vize. 

In cazul de față al crizei fără precedent din Afganistan, niciuna din ele nu poate cu adevărat ajuta. 

NATO, o structură militară, nu poate acționa diplomatic în acest fel, dar poate pune umărul la diverse operațiuni de salvare a civililor pe care însă nu le decide și nu le coordonează. 

UE nu posedă o politică comună de azil și imigrație. Prin urmare, nu poate acorda azil temporar sau permanent afganilor care vor să părăsească țara și care, în marea lor majoritate, au colaborat în ultimii ani cu NATO sau cu UE. 

Intervine aici și problema că acești oameni nu au fost angajați de cele două organizații direct, ci contractele lor au fost semnate cu firme auxiliare, ceea ce nu le dă dreptul acum la nimic. 

Totuși, atât NATO cât și UE spun că vor să ajute, dar de fapt ele depind integral de bunăvoința statelor membre. 

Această bunăvoință se traduce acum prin organizarea italo-spaniolă care ar duce la evacuarea a circa 400 de afgani ce s-ar afla la bordul avioanelor italiene  și pe care Spania îi primește temporar. 

De aici, restul statelor UE vor trebui să se organizeze pentru a-i acomoda in mod echitabil pe acești exilați, deși avem impresia că vom asista din nou la cearta provocată în UE de criza migrației. Austria şi Ungaria au anunțat deja că nu vor participa la acest elan de solidaritate. 

Totul este teoretic fiindcă din acești 400 de afgani care au lucrat pentru misiunea UE la Kabul, doar 150 au ajuns în Spania. Pentru moment, UE este prinsă în capcana securității americane din Kabul unde 6000 de soldați păzesc aeroportul și îngreunează accesul europenilor. 

A devenit limpede în ultimele zile, iar la Bruxelles acest lucru este afirmat clar: UE nu-i va putea evacua pe toți afgani aflați în pericol.

UE , ca și SUA, se află în dificultate de a-și repatria proprii cetățeni, nemaivorbind de afgani. 

Înaltul Reprezentant al UE, Josep Borrell, spune că SUA nu va putea evacua 60.000 de oameni până la sfârsitul lunii. Dar UE se găsește într-o situație similară. 

Borrell are dreptul să deplângă starea actuală a lucrurilor întrucât el a propus statelor membre crearea unei forțe de 50.000 de oameni antrenată pentru evacuarea civililor. Ideea sa a fost respinsă de statele membre UE de mai multe ori. 

In plus, data fatidică de 31 august se apropie, în acea zi forțele SUA vor fi părăsit Afganistanul complet. Nu le rămâne deci europenilor decât o singură soluție pentru a- și recupera personalul și cetățenii: aceea de a colabora cu talibanii. 

 
Corespondentul RFI la Bruxelles, Mihaela Gherghisan