Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Alexandru Grumaz : ”Nu suntem pregătiți pentru a primi acest val de imigranți afgani. Europa nu e pregătită”

afganistan.png

Image source: 
AFP via rfi.fr

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării se reuneşte, miercuri, începând cu ora 16:00, la Palatul Cotroceni. Potrivit unui anunţ al Administraţiei Prezidenţiale de săptămâna trecută, pe ordinea de zi a şedinţei este inclusă tematica referitoare la situaţia de securitate din Afganistan şi implicaţiile acesteia pentru România. Premierul Florin Câțu spunea, la rândul său, că s-ar putea aborda problema cotelor de refugiați afgani. La RFI, analistul militar Alexandru Grumaz, președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate, spune că ”noi nu suntem pregătiți pentru a primi acest val de imigranți afgani”.

Reporter: Miercuri avem ședința CSAT. Pare puțin tardiv dacă ne gândim că evoluțiile negative din Afganistan au început de ceva timp. Pe de altă parte, e drept că am avut o celulă de criză care în permanență a monitorizat situația, că România a participat la celelalte reuniuni importante pe tema Afganistanului. Dar nu e puțin prea târziu să discutăm subiectul în CSAT?

Alexandru Grumaz: Da, dar depinde cum privim situația. Dacă o privim prin prisma Afganistanului, într-adevăr e o întârziere între ceea ce se întâmplă acum în CSAT și ce se întâmplă în Afganistan, pentru că mai sunt câteva zile și expiră mandatul trupelor americane în Afganistan, iar talibanii vor prelua controlul complet asupra operațiunilor și administrării Afganistanului.

Dacă privim din partea capacității noastre de a reacționa la valul de imigranți afgani nu este târziu, având în vedere că la ora actuală în Turcia sunt câteva mii de afgani care presează trecerea spre Europa. Dacă ne gândim din acest punct de vedere e bine pentru că discutăm în vederea deciziei pe care Bruxellesul va urma să o ia referitor la cotele de afgani. Din punctul de vedere al valului de refugiați este... Valul de refugiați urmează să atace Europa. Este un lucru foarte bun că se discută din timp acest lucru.

Rep: Cât de dificilă va fi de data aceasta situația? Deja au fost mari probleme ultima dată când s-au pus în discuție cotele de refugiați. De data asta avem țări ca Austria și Grecia care au spus răspicat că nu și-ar mai dori să primească refugiați, că au făcut deja prea mult...

AG: Cum vreți să vă răspund? Să vă răspund sincer?

Rep: Evident că sincer.

AG: Nu suntem pregătiți pentru a primi acest val de imigranți afgani. Europa nu e pregătită pentru așa ceva. Sunt extrem de complicate toate procedurile de primire. Nu numai Austria și Grecia, dar avem Ungaria, Cehia și celelalte țări din grupul de la Visegrad, care este, în general, împotriva venirii și împotriva cotelor de refugiați. Europa are o mare problemă, care este amplificată de două, trei ori de plecarea cancelarului Merkel. Ea a fost cea care a înțeles foarte bine ce înseamnă primirea refugiaților sirieni în primul mare val de migrație care aproape a ocupat Europa.

O altă Germanie, o altă Turcie...

Rep: După plecarea doamnei Merkel nu vom mai avea aceeași Germanie. În plus, avem o Turcie care se mobilizează și este din ce în ce mai înrăită. Se plânge că acordul din 2016 nu a fost respectat.

AG: Așa este, nu este respectat. Dar Turcia are o chestiune care a săltat-o în ochii alianței. Turcia a trecut la paza aeroportului din Kabul, nu cu trupe proprii, cu militari turci, ci cu o companie privată, care a angajat sirieni din provincia Idlib. S-au dus acolo și ăsta este un lucru important. Acei militanți sirieni au o compatibilitate cu forțele talibane, pentru că sunt de aceeași religie. E mult mai ușor să asiguri o pază într-un aeroport precum este cel din Kabul.

Rep: Revenind la problema refugiaților, credeți că în cele din urmă se va ajunge la un sistem, la un fel de punctaj? Uniunea Europeană va accepta persoanele vulnerabile, traducătorii, cei care au servit direct armatele NATO, ale coaliție?

AG: Așa este, aveți dreptate. În primul rând pe agendă vor fi cei care au fost colaboratori pentru coaliție. E și normal acest lucru. După aceea vor fi pe agendă ceilalți. Bineînțeles că se va face o triere. Bineînțeles că Europa nu dorește terorism în granițele sale. Afganistanul este o zonă unde au proliferat grupările teroriste, mai ales cele care vin din Pakistan.

În plus, Afganistan este în război din 1977, cu 14 – 15 luni înainte de intrarea sovieticilor acolo. Ori, când au intrat americanii în Afganistan în 2001, Afganistan era deja în război, iar războiul civil era între Alianța Nordului, condusă de Massoud, și talibanii, care conduceau Kabulul și partea de sud. Americanii au intrat în război civil. Sovieticii au intrat în război civil în Afganistan. În Afganistan va fi război civil. Nu se termină acest război civil.

În acest moment pacea nu poate fi adusă decât de un pact între forțele intra-afgane. Și mai spun un lucru ca să fie foarte clar. Îi blamăm pe americani că au plecat. De ce? Pentru că afganii nu au fost niciodată aliații americanilor. Afganii au uitat să își exercite problema de securitate a propriilor cetățeni cât timp au fost americanii acolo.

Nu putem să comparăm Afganistanul cu Germania, Japonia sau Coreea de Sud, state care sunt, într-adevăr, aliați ai americanilor în ceea ce înseamnă situația geopolitică din zona lor. La ora actuală singura soluție care era posibilă este această plecare de acolo, chiar dacă flashback-urile care vin de la Kabul aduc aminte de Saigon sau de Teheran. Astea sunt lucrurile. Asta a fost situația geopolitică. Americanii s-au dus cu un scop, să combată terorismul. A fost un război împotriva terorii. S-au mai declanșat și alte lucruri. A fost un război de necesitate. Nu a fost un război care a fost făcut de dragul de a ocupa un stat pentru a fi democratizat. Într-adevăr, s-a încercat democratizarea lui. Nu s-a reușit. Asta este. A rămas pe mâinile afganilor să își democratizeze ei singuri statul.

Un stat medieval

Rep: Credeți că se va ajunge la un acord politic?

AG: Nu pentru că este un stat medieval. Acolo nu poate să existe democrație. Statul e medieval. Relațiile sunt medievale. Sunt triburi. Este un conglomerat de triburi, în care fiecare are calea lui de dezvoltare. Cei care conduc talibanii merg după Codul Pashtunwali, codul care spune calea afgană și implică legea Sharia. Lucrurile sunt foarte clare la talibani. Nu contează că sunt mai buni sau mai răi. Problema care apare nu e că vor fi mai buni, ăștia sunt mai școliți decât părinții lor din 1990. Au școli făcute în Occident. Sunt pregătiți. Cei dinainte nu au vrut să exporte revoluția lor. Poate că cei de acum vor să exporte revoluția lor și vor fi un exemplu pentru țările din Golf, de exemplu. E foarte complicat. Situația geopolitică e complet schimbată față de ce a fost în 1990 și față de 2001. Unii au zis că ne-am întors acolo. Nu e adevărat. Ne-am întors la o stare similară cu aia, dar nu ne-am întors în aceeași stare. Într-un fel, Afganistanul s-a democratizat. Cred că și legea sharia va fi altfel aplicată, în condițiile în care talibanii 2.0, ca să folosim un termen din IT, au venit la putere. Ei vor schimba unele lucruri, nu esențiale. Dar cert este că respectul față de femei va fi la fel cum a fost și în 1990.

Rep: E clar că unele lucruri se vor schimba. Este posibil să nu avem, totuși, un val atât de mare de refugiați și lucrurile să se calmeze?

AG: Nu, pentru că generația tânără s-a obișnuit cu sistemul occidental. Valul va fi. Problema care apare la ora actuală este băiatul lui Massoud, care vrea să îl aducă pe tatăl său din nou în prim plan. Acele forțe speciale pe care americanii le-au antrenat în Afganistan s-au retras în zona în care tatăl lui Massoud a creat Alianța Nordului. Aceasta este a treia cale. Trebuie să fim foarte atenți.

Rep: Așa cum spuneați, războiul civil din Afganistan va continua. Am avut un ultimatum dat americanilor de către talibani în contextul în care mai multe țări au cerut Statelor Unite să rămână și după 31 august. Ce credeți că ar face talibanii dacă Statele Unite nu ar respecta deadline-ul?

AG: Problema este că s-a negociat cu cei bătrâni. Nu știu în ce măsură comandanții tineri vor respecta indicațiile pe care le dau cei bătrâni. Dacă ar fi să discutăm după cei bătrâni, aceștia ar închide ochii și ar rămâne situația asta încă vreo două, trei săptămâni după 31 august. Dar comandanții tineri deja sunt nervoși. Din știrile care vin de acolo vedem că această nervozitate se manifestă în focurile sporadice care se aud în Kabul. La ora actuală aceștia nu pot fi stăpâniți de cei în vârstă. Iar cei tineri sunt cei care conduc forțele talibane. Eu nu cred că va fi liniște după 31 august.

Rep: Dacă vor rămâne oameni, inclusiv membri ai staff-ului militar, civili, din statele coaliției după această dată, se va întâmpla ceva cu ei? Vor mai putea fi scoși de acolo?

AG: Nu știu dacă vor mai putea fi scoși. Probabil că vor fi negocieri pentru a fi scoși de acolo. Dar cert este că va fi foarte greu. Este o perioadă foarte grea, pentru că Biden a respectat acordul pe care l-a făcut Trump. Este printre puținele acorduri pe care administrația Biden le-a preluat din administrația Trump. Administrația Trump a încheiat acordul cu plecare la sfârșitul lui mai 2021. Biden când a venit a reușit să prelungească acest acord până pe 31 august.

Poate Rusia...

Din punctul de vedere al afacerilor diplomatice, acest acord a suferit deja o modificare. Nu cred că mai există o altă cale de modificare a lui, poate doar prin intervenția unuia dintre cei trei lideri care au încă ambasadă la Kabul, anume Rusia, China și Iran. Cum cu Iranul nu există relații, Rusia și China ar putea fi cele două. Cu China americanii sunt în război economic. Poate Rusia să rămână singurul negociator în această relație cu talibanii ca să poată să prelungească, eventual, acordul și să poată fi extrasă toată lumea care a rămas acolo. Sunt și ofițeri de informații. Sunt și diplomați.

De exemplu, Turcia are oameni de afaceri și contractori în zona Afganistanului. Au investit vreo 6 mld. de dolari în Afganistan. Au și canadienii. Au și nemții. E foarte complicat. Este un mozaic de țări care încă mai au oameni în zona Afganistanului. Va fi foarte greu să îi extragi pe toți. Probabil că lucrurile vor fi rezolvate prin treburi diplomatice. Dar cred că vor fi și victime colaterale ale acestor prezențe acolo.

Rep: Am văzut că sunt deja acțiuni lansate de foști militari americani, foști ofițeri care încearcă să scoată în paralel oameni din Afganistan.

AG: Da, pentru că la ora actuală tendința este să folosești companii private pentru a executa operațiuni militare: vă aduc aminte de compania privată Wagner, care acționează în Siria și Libia și care este rusească. Se presupune că aparține fostului bucătar al lui Putin. Există compania Sadat a turcilor, care a apărut de câțiva ani și care acționează în Libia, în Siria și acum în Afganistan. Există Blackwater a americanilor. Vă aduceți aminte din Irak. Există aceste companii private care folosesc foști militari pentru a extrage și a  rezolva operațiuni militare pe care țările din care provin nu îndrăznesc să le execute. La ora actuală trendul este să lucrezi cu companii private.

 
Președintele Centrului de Analiză și Studii de Securitate, Alexandru Grumaz, despre situația din Afganistan în contextul reuniunii CSAT