Faza fierbinte a campaniei electorale din Germania

Au mai rămas trei săptămîni pînă la alegerile generale din Germania. 47 de partide se pregătesc să-şi trimită pe 26 septembrie reprezentanţii în viitorul Bundestag – în Parlamentul federal al Germaniei.

Desigur, şansele de a obţine mandate parlamentare sînt minimale pentru cele mai multe dintre partidele mici despre care o parte a electoratului nici măcar n-a auzit. În consecinţă, din lupta electorală care a intrat acum în faza ei fierbinte vor ieşi cîştigătoare 5-6 partide cunoscute.

Asta se desprinde şi din sondajele publicate. Partidul care va obţine cele mai multe voturi va prelua şi şefia viitorului guvern, condus în ultimii 16 ani de către creştin-democrata, Angela Merkel.

Şanse la o succesiune reală au numai trei candidaţi:

Armin Laschet, creştin-democratul cu figură de bonom, asemenea lupului din basm care a mîncat cretă; Olaf Scholz, social-democratul cu figură de finanţist sprinten mic-burghez şi Annalena Baerbock, ecologista cu figură de hipsteriţă mascată.

Dacă în urmă cu cîteva luni, ecologista Baerbock mai era cotată cu şansele cele mai mari de a se aşeza pe scaunul Angelăi Merkel, un scandal de plagiat i-a cam spulberat speranţele.

Nici creştin-democratul Laschet nu s-a bucurat prea mult de creşterea cotelor de popularitate. Simpatiile de început au scăzut brusc astă vară, după ce au fost difuzate imaginile în care putea fi văzut rîzînd tocmai în momentul cînd preşedintele federal ţinea o cuvîntare în zonele afectate de inundaţii.

Singurul care a profitat în urma acestor incidente ale concurenţei este social-democratul Scholz. 

Potrivit ultimului sondaj, dat publicităţii vineri, pentru social-democraţii lui Scholz ar vota 25 la sută dintre germani. 70 la sută dintre cei chestionaţi sînt de părere că Scholz ar fi cel mai potrivit cancelar. Numai 25 la sută din electorat îl consideră calificat pe creştin-democratul Laschet pentru ocuparea funcţiei de cancelar, iar 23 la sută continuă s-o mai vadă pe ecologista Baerbock în fruntea viitorului guvern.

Preferinţele electoratului

Aceste opinii se reflectă şi în ceea ce priveşte susţinerea diferitelor partide. Alianţa creştin-democrat/creştin-socială (bavareză) ar obţine 22 de procente. Pentru social-democraţi ar vota 25 la sută dintre cei chemaţi la urne, ceea ce înseamnă că momentan formaţiunea lui Scholz este cea mai puternică forţă politică.

Cîte 11 procente ar obţine liberalii şi naţionaliştii-autoritari din partidul Alternativa pentru Germania (AfD), iar Partidul Stîngii 7 procente. Restul partidelor la un loc ar aduna în total 7 la sută din voturi. Nici unul nu va acumula cele 5 procente necesare pentru a trece pragul legal stabilit.

Laschet şi-a prezentat acum şi echipa de susţinere, compusă din opt politicieni. El a precizat că aceştia simbolizează doar spiritul de echipă al creştin-democraţiei.

Laschet a mai declarat că i-ar prefera pe liberali ca viitori parteneri.

Scholz, în schimb, a spus duminică la Potsdam că îi favorizează pe ecologişti, schiţînd, în acelaşi timp, o atitudine sceptică faţă de un parteneriat cu Partidul Stîngii. Asta şi din cauza faptului că Partidul Stîngii respinge participarea ţării la acţiuni militare şi cere desfiinţarea NATO.

Competenţa partidelor şi gestionarea problemelor

Ca de obicei, programele partidelor, accesibile pe internet, sînt un amestec de proiecte concrete cu promisiuni abstracte, şi generalităţi care sună bine. Ca teme principale apar în aceste programe, echitatea socială, protecţia mediului, coronapandemia şi chestiunea refugiaţilor, migranţilor şi azilului.

Electoratul are o privire diferenţiată asupra competenţei partidelor de a gestiona problemele cuprinse în aria tematica amintită.

Astfel, 43 la sută cred că social-democraţii ar fi cei mai buni în ceea ce priveşte gestionarea problemelor sociale. 41 la sută îi consideră pe ecologişti ca fiind cei mai competenţi în domeniul mediului (creştin-democraţii sînt cotaţi cu numai 15 %, social-democraţii cu 12 %).

Privitor la rezolvarea problemelor legate de pandemie, 36 la sută sînt de părere că Uniunea Creştin-Democrată este cea mai competentă (social-democraţii doar într-o proporţie de 12 %). În ceea ce priveşte rezolvarea chestiunii legate de migranţi, 29 sută consideră că alianţa creştin-democrat/creştin-socială este capabilă să rezolve problemele într-un mod adecvat, 15 la sută mizează pe social-democraţi, iar 10 la sută pe naţionaliştii-autoritari din AfD.

Alegeri de land şi referendum la Berlin

În paralel cu alegerile generale vor avea loc şi cele regionale în land-ul Berlin. În acelaşi timp, se va desfăşura acolo şi un referendum în vederea naţionalizării unor concerne imobiliare care, potrivit proiectului redactat de iniţiatori, deţin peste 3.000 de locuinţe.