Programul Saligny: Avocatul Poporului poate să arate că este al poporului, nu al Casei Poporului, sesizând CCR

Chiar dacă înţeleg şi susţin necesitatea dezvoltării comunităţilor locale, organizaţiile cred că modalitatea de legiferare aleasă de Guvern este "abuzivă şi necorespunzătoare". Sorin Ioniță, președintele Expert Forum, explică: "caracterul urgent nu se vede deloc și asta delegitimează tot procesul".

Sorin Ioniță: S-a ridicat în opinia publică din multe părți problema că nu se vede deloc caracterul urgent al acestei ordonanțe, despre foarte mulți bani care nu există și cu niște proiecte care nu încep chiar mâine și pe niște priorități care sunt ale României de 150 de ani.  Nu au apărut ieri. Anume să construiești infrastructură în zona rurală, care e deficitară din punctul ăsta de vedere. Să nu ne gândim la 150 de ani, dar astă iarnă când s-a făcut bugetul pe 2021 nu erau aceleași priorități? Caracterul urgent nu se vede deloc. Asta delegitimează tot procesul.

Opinia publică trebuie să primească o explicație acceptabilă. Ne-am gândit că Avocatul Poporului e instituția cea mai bună. Am văzut că a avut un trend activist în ultimul an și ceva. A atacat tot ce mișcă la Curtea Constituțională. Poate își face o părere mai rapid de două săptămâni, cât a prescris Guvernul că vrea să mai amâne moțiunea de cenzură. Poate își face o părerea mai rapid despre faptul că ordonanța asta are sau nu caracter de urgență. 

Rep: Un alt aspect invocat în sesizare e cel legat de aviz. Nu există un aviz de la CES. Cât de important e acest fapt? E un motiv? 
SI: Eu nu sunt foarte versat în finețuri. Nu știu dacă ăsta este un motiv ca să pice la Curtea Constituțională, la acest nivel de anvergură, dar procedural e o problemă că din nou s-a evitat un aviz de la CES. O să spună lumea că nu e prima oară, că în general CES e o instituție călcată în picioare la noi și că ne amintim de ea numai ca să arătăm că am intrat în Europa. Dar să nu punem chestia asta. Însă motivele foarte solide pentru care ordonanța nu e urgentă se văd cu ochiul liber. Tocmai de asta ne-am gândit că fiind un Avocat al Poporului și nu al Casei Poporului, acea instituție ne poate da o explicație, în primul rând ca să convingă publicul și ca să relegitimeze procesul democratic în România. Să nu ne lase la mâna unor cazuri guvernamentale. 

Rep: Dincolo de faptul că a fost votat așa cum a fost, urgent și cu tot scandalul, nici nu știm ce conține. Noi nici nu știm ce a fost votat. În aceste condiții putem vorbi despre un program cu adevărat pentru dezvoltarea României? Este așa acest program dacă noi nu știm ce a fost acceptat, ce nu a fost modificat acolo?
SI: Este evident că a fost o improvizație. În procesul de transparență publică s-a pus un proiect, un text de ordonanță. Lumea l-a văzut. L-am văzut și noi. 

De acolo a pornit toată povestea. S-a pus pe site-ul Ministerului Dezvoltării, care e titularul temei. Acolo era o grămadă de vorbă frumoase și pioase, dar nu era absolut nimic. Într-o primă variantă nici nu avea impact bugetar. Spuneau că 50 de miliarde de lei de la buget nu au impact bugetar. E clar că niște funcționari au fost puși repede, pe comandă politică să improvizeze ceva pe un șervețel, au trântit o chestie acolo. 

Și după aceea, când s-a încins scandalul toată lumea a început să ia la pilă și la ciocan textul ăla. Într-adevăr, nu știm în ce stadiu e acum. 
Ei tot adaugă, doar, doar l-or face acceptabil. Înțeleg că au mai băgat și plafoanele de cost. Dar nu sunt detalii, iar marea hibă a acestei ordonanțe este că în ea există doar o pledoarie pioasă pentru dezvoltare, iar toate detaliile de program public vor fi în ordin de ministru. 

Asta a fost logica lor de la început. Cât, cum, ce criterii, cum se dau, care e mecanismul, totul urma să fie în ordinul de ministru. Asta înseamnă că nu avea statut de lege. Dacă te abați de la ele nici măcar nu e abuz în serviciu. Înțelegeți unde bat. Textul ordonanței nu putea fi încălcat pentru că nu prevedea nimic concret. Tot ce era concret era în ordin de ministru.

Dacă te abați de la el în aplicare aia e, indiferent ce se promite acum la televizor sau în conferințe de presă. Cum s-a mai întâmplat și altă dată. Ne-am abătut din motive obiective și nimeni nu poartă niciun fel de răspundere. E ordin de ministru. Nu are statut de lege. Sunt un milion de probleme tehnice de care Avocatul nostru, al Poporului se poate lega. 

Rep: Ținând cont de toate aceste aspecte, totuși, guvernul Cîțu nu a părut să se împiedice de ele. A fost votat fără miniștri USR Plus. În ce măsură se mai poate opri procesul, realist vorbind? Pentru că nu par să cedeze.
SI: Cred că nu se poate opri decât cu tot inițiatori din moment ce au împins lucrurile până în punctul ăsta. Existau vreo două, trei ocazii când se putea da îndărăt sau se putea negocia. 

Se putea face politica normală. Neexistând bani acum, cred că și primarii interesați știu că anul ăsta nu or să vadă banii. Or să vadă doar niște promisiuni sau niște așa-zise proiecte semnate. Dar bani nu or să fie pentru că nu există. 

Atunci, se puteau lăsa două, trei luni pentru negocieri, inclusiv cu experți, cu societate civilă, cu CES, cu toată lumea. Construiai acest sistem, inclusiv platforma online unde să depună primarii proiectele. Să se vadă acolo o transparentizare, o jurizare, niște note, o ierarhizare, o bugetare și puteau să le bage în bugetul pe 2022 și în anii următori. E un program multianual. 

Nu înțeleg de ce nu au făcut asta. De acum până în decembrie oricum nu se întâmplă nimic, decât că se vor flutura niște promisiuni și niște sume, dar operațiuni nu se întâmplă. Au avut un milion de ocazii să dea îndărăt. Senzația mea este că ministerul dezvoltării chiar ar fi mers pe calea asta. Ei erau mai rezonabili. 

Dar când s-a pornit iureșul de la biroul primului ministru totul s-a spulberat. E clar că lucrurile au fost împinse deliberat. S-au suprapus și cu alte priorități din alte domenii de reformă. Toată chestia a luat o turnură politică foarte accentuată. 

Nu cred că acum se mai dă îndărăt pentru că dumneavoastră presa și noi, niște ONG-iști ridicăm niște obiecții tehnice foarte valide de altfel și chestiuni de transparență. Sunt 10 miliarde de euro și vorbim și noi despre ei. Tema asta nu e chiar un fleac. 

Avocatul Poporului, Renate Webber a confirmat la RFI România că sesizarea ONG-urile a fost primită și se află în analiză, urmând ca o decizia să fie luată în perioada următoare, dar după publicarea Ordonanței în Monitorul Oficial.