Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Polonia introduce starea de urgență la granița cu Belarus

polonia.jpg

Grănicerii blochează un grup de imigranți afgani la frontiera dintre Polonia și Belarus
Image source: 
AP / Arhivă

Încă de vinerea trecută Polonia a introdus starea de urgență la graniță cu Belarus. Este o situație fără precedent, fiindcă începând cu 1989 și până în prezent Varșovia nu a mai introdus un asemenea regim pe teritoriul Poloniei, nici măcar în timpul pandemiei. Conform narativului oficial starea de urgență are drept scop securizarea frontierei, atât împotriva migrației ilegale, cât și în fața potențialelor amenințări militare din partea Belarusului și a Rusiei care în câteva zile vor începe aplicații militare cu participarea a zeci de mii de soldați.

Dacă în luna iulie și începutul lunii august efortul regimului Lukașenko de a instrumentaliza migrația ilegală a fost orientat în principal spre Lituania, atunci în a doua jumătate a lunii august aria de aplicare a acestei strategii hibride s-a răspândit la graniță cu Polonia și Letonia. Răspunsul Poloniei, însă, la această amenințare a fost cu totul diferit. Scena politică poloneză a fost inflamată în ultimele săptămâni într-un mod cu totul neașteptat și adesea exagerat pe problema migrației sponsorizate de regimul Lukașenko.

Ieri seara, camera inferioară a parlamentului polonez, a confirmat decizia guvernului, ratificată de președinte săptămâna trecută, conform căreia teritoriul de la granița cu Belarus, pe o fâșie de trei km, va fi supus unui regim de urgență pe o perioadă de 30 de zile, cu posibilitatea prelungirii. 183 de localități din două voievodate (115 in voievodatul Podlasie și 68 în Lublin) de la graniță cu Belarusul vor fi afectate de acest regim. Totodată, guvernul polonez a mobilizat suplimentar 2000 de soldați pentru monitorizarea și paza frontierei împreună cu poliția și serviciul de grăniceri. La aceasta se adaugă instalarea pa anumite porțiuni de garduri suplimentare de protecție cu sârmă ghimpată.

Restricții

La modul cel mai practic, regimul de urgență impune restricții asupra anumitor libertăți și drepturi prevăzute de constituție, cum ar fi suspendarea dreptului la manifestații, adunări publice și proteste, obligativitatea posesiei actelor de identitate, interzicerea accesului persoanelor care nu au reședință pe teritoriul vizat și, desigur, impunerea restricției de deplasare pe timp de noapte. La aceste restricții se adaugă interdicția de a filma zona de frontieră și serviciile de stat care mențin ordinea în această zonă, adică poliția, serviciul de grăniceri și armata. Autoritățile motivează această ultimă restricție prin faptul că orice imagine sau video despre situația de la frontieră poate fi utilizată în războiul hibrid cu regimul Lukașenko.

De cealaltă parte, pe teritoriul Belarusului situația este gestionată într-un mod cât se poate de perfid, dar, așa cum o recunosc mulți observatori, eficient din punct de vedere al destabilizării situației de la frontiera externă a Uniunii Europene. Se estimează că doar la granița cu Polonia prin păduri ar putea hoinări în jur de 5000 de emigranți din Africa, Orientul Mijlociu și Asia Centrală. Conform statisticilor oferite de Serviciul de Grăniceri al Poloniei, în luna august au fost acceptați cu statut de emigranți, azilanți sau refugiați, 900 de persoane, dintr-un număr de 3000 care au încercat să treacă frontiera dinspre Belarus. Aceeași statistică, estimează că un număr de 700 de emigranți au reușit să evite controlul și reținerea din partea serviciului de grăniceri și să ajungă în alte state ale UE, în special în Germania.

Epicentrul unei noi crize politice

Problema este însă departe de a se limita doar la aceste date statistice. În ultimele două sau trei săptămâni localitatea Usnarz Górny a devenit epicentrul unei crize politice și etice care a inflamat spiritele în Varșovia atât pe culoare guvernamentale, cât și în sânul societății civile. Un grup de 32 de emigranți rămâne blocat pe linia de frontieră până astăzi, în condiții care cu greu pot fi calificate ca fiind civilizate, autoritățile poloneze recurgând la așa-numita ”procedură push-back”, adică respingerea dură, până la aplicarea forței în fața cererii acestui grup de emigranți de a fi acceptați ca azilanți în baza dreptului internațional umanitar ce oferă protecție împotriva torturii și tratamentului inuman.

Conform Avocatului Poporului din Polonia, autoritățile poloneze pot fi condamnate la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului pentru aplicarea acestei proceduri de respingere a emigranților. Această criză a mobilizat zeci de organizații specializate în drepturile omului și în probleme de migrație să organizeze proteste atât în capitala Poloniei, cât și în zona de frontieră. Astfel, din cauza reacției neadecvate a guvernului polonez, strategia hibridă a regimului Lukașenko pare să câștige atâta timp cât prin intermediul a doar 32 de emigranți acesta reușește să destabilizeze scena politică poloneză. La Minsk și Moscova, pe canalele de propagandă este observată o stare de jubilare generalizată de pe urma conflictului cultural și etic generat de criza emigranților blocați.

Starea de urgență ce a intrat în vigoare în ultimele zile nu anunță un control mai eficient al situației de la frontiera polono-belarusă. Acesta va permite doar limitarea surselor de informare despre situația din zona vizată. Cu două zile în urmă unui grup de jurnaliști de la portalul Onet.pl li s-a deschis dosar penal pentru accesul în zona de curând interzisă și filmarea acelui grup deja notoriu de emigranți blocați între grănicerii belaruși și polonezi. Deocamdată, obiectivul lui Lukașenko de a destabiliza vecinii vestici cu ajutorul emigranților se bucură de un trist succes.

 
Stare de urgență la granița dintre Polonia și Belarus