Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Olaf Scholz, viitorul cancelar al Germaniei?

1631540950334blob.jpg

Clădirea Cancelariei din bERLIN
Image source: 
William Totok

Au mai rămas două săptămâni până la alegerile generale din Germania. Cei trei candidaţi pentru funcţia de cancelar au participat duminică la o dezbatere televizată în cursul căreia au încercat să-şi expună programele. Din sondaje se desprinde limpede că după 26 septembrie, data alegerilor, candidatul social-democrat, Olaf Scholz, are cele mai bune şanse de a deveni viitorul şef al guvernului federal.

Duminică seara s-a difuzat cea de-a doua dezbatere televizată cu cei trei aspiranţi la succesiunea Angelăi Merkel: candidata ecologiştilor, Annalena Baerbock, candidatul social-democraţilor, Olaf Schulz şi candidatul creştin-democraţilor, Armin Laschet.

Dezbaterea a evidenţiat că între cei trei candidaţi nu există nepotriviri fundamentale. Polemici ceva mai aprinse au avut loc doar între Laschet şi Scholz. Cei doi s-au străduit să se prezinte într-o lumină cît mai favorabilă şi să demonstreze că ar fi calificaţi pentru funcţia de cancelar. Cum a fost primită dezbaterea de către electorat rezultă dintr-un sondaj fulger, care a confirmat, de fapt, ceea ce au scos la iveală şi sondajele din ultimele săptămîni. Actualul ministru al finanţelor, social-democratul Olaf Scholz, ar putea să devină viitorul şef al guvernului federal. 41 la sută dintre cei care au urmărit dezbaterea sînt de părere că Scholz a fost cel mai convingător. Numai 27 la sută dintre cei chestionaţi cred că Laschet ar fi persoana potrivită pentru a prelua cancelariatul; 25 la sută îi mai acordă o şansă şi candidatei ecologiştilor, Baerbock.

Reacţiile observatorilor şi partidelor politice din Germania, înregistrate duminică şi luni, sînt mai degrabă critice. Asta mai ales din cauza concentrării exclusive a dezbaterii asupra politicii interne, a mediului şi sănătăţii. Subiecte legate de politica externă şi europeană, practic, au fost trecute sub tăcere. Liderul Partidului Liberal (FDP) din Germania, Christian Lindner, considerat un potenţial aliat într-un viitor guvern tripartit condus de social-democraţi, a criticat faptul că nici subiectul fierbinte al educaţiei nu şi-a găsit locul cuvenit în cursul dezbaterii de 90 de minute. În schimb, spunea Lindner pe Twitter, s-a discutat doar despre redistribuirea banilor şi nu despre criza economiei şi alocarea sumelor în vederea realizării proiectelor social-ecologice.

Candidatul de frunte al Partidului Stîngii, Dietmar Bartsch, era supărat că nu s-a discutat despre inflaţie şi depăşirea decalajelor economice est-vest. Bartsch a apreciat, în schimb, faptul că s-a vorbit despre Partidul Stîngii în postură de viitor partener al unei coaliţii de guvernare.

Laschet i-a reproşat lui Scholz că se gîndeşte să formeze un viitor guvern tripartit, în care urmează să intre Partidul Stîngii care pledează pentru desfiinţarea NATO şi care se opune prezenţei militare a armatei federale la operaţiuni militare externe. Scholz a răspuns indirect, mărturisind că pentru el angajamentul față de NATO și Uniunea Europeană este absolut necesar.

Copreşedintele partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD), Tino Chrupalla, a declarat televiziunii publice (ZDF), că participanţii la dezbatere au ignorat problemele clasei de mijloc, creşterea preţurilor şi necesitatea reformei sistemului fiscal.

 

În cursul dezbaterii, cei trei candidaţi au exclus orice colaborare cu partidul radical AfD.

Cu sloganul populist „Germania. Dar normală” („Deutschland. Aber normal.”), partidul AfD încearcă să atragă o parte a electoratului care este nemulţumit cu politica guvernului condus de Angela Merkel. Cei mai mulţi susţinători ai AfD se află în partea răsăriteană a Germaniei. Potrivit sondajelor, partidul ar obţine la nivel federal peste 11 la sută din voturi. Pe lîngă acest partid care acum e prezent atît în parlamentul federal (Bundestag-ul), cît şi în parlamentele regionale (landtag-uri), la alegerile generale din 26 septembrie mai participe şi alte formaţiuni radicale şi extremiste de dreapta. Şansele acestor partide de a obţine vreun mandat parlamentar sînt minimale.