Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Discurs despre starea UE: Bruxelles nu are un plan de viitor realist

p051789-971671.jpg

SOTEU 2021
Ursula von der Leyen vede viitorul în roz, capitalele UE nu sunt interesate
Image source: 
EUropea Union

Situația sanitară, lupta pentru climat,  economia europeană,  apărarea europeană:  toate acestea s-au regăsit în discursul președintele Comisiei Europene susținut în 15 septembrie la Strasbourg  în Parlamentul European.  Un amestec de concepte fără noimă sau, dimpotrivă, o foaie de drum coerentă? Ca de obicei criticile și elogiile europene abundă. 

 

Este momentul bilanțului și așa cum era de așteptat, Ursula von der Leyen  se felicită pentru succesul campaniei de vaccinare în UE.

Pandemia a tras după sine probleme economice dar mecanismul Sure lansat de Comisia Europeană pentru a susține crearea locurilor de muncă se zice c-ar fi și el un succes. 

In fine,  planul de relansare și reziliență economică ( tradus în PNRR la nivel  național) este, pare-se, și el un succes. 

Dar Bruxelles vrea să anticipeze astfel încât următoarea criză sanitară să nu mai surprindă o Europă nepregătită.  Prin urmare, s-ar zice că lansarea programului HERA pentru autoritatea europeană de pregătire în caz de nouă criză sanitară este și ea tot un succes. 

Lista este lungă și poate continua.  Care-i adevărul și mai ales ce se va întâmpla mai departe?  Ce se întâmplă cu economia?  Si în urma crizei din Afganistan ce se întâmplă cu apărarea europeană?

Acest discurs prea lung și prea diversificat a fost comparat de ziarul belgian "La Libre Belgique" cu oferta de brânză belgiană: "avem de toate pentru toti"

Inainte de a continua, trebuie precizat că orice critică  trebuie adresată nu doar Comisii Europene, ci și statelor membre UE responsabile de fiascoul majorității propunerilor făcute vreodată de executivul european.

Ursula von der Leyen,  fost ministrul german al apărării,  ar dori ca Uniunea Europeană să poată interveni în zone unde nu se află nici NATO și nici ONU.  Ea a vorbit acum despre un mecanism de decizie, despre mai multe conexiuni și despre interoperabilitate -  adică despre lucruri care s-au tot spus, dar niciodată nu s-au pus în practică. 

Nu este von der Leyen prima care vorbește despre o astfel de organizare în jurul unui embrion de apărare europeană.  Ideea plutește în aer la Bruxelles și în capitale din 1999. 

Dar ca și până acum,  decizia de implementare le aparține statelor membre, Comisia nu poate face decât propuneri. Spunând ca ne-am întors în fine la o comisie geopolitică, Ursula implică faptul că o astfel de Comisia ar fi existat  vreodată, or acesta nu este cazul. 

Diferiți analisti europeni remarcă acum că von der Leyen se bazează exclusiv pe ajutorul statelor membre, or acesta nu s-a concretizat niciodată în domeniul apărării comune. 

Privind economia, imigrația,  statul de drept atacat în mai multe țări europene acum -  despre toate acestea președinta von der Leyen  a preferat să nu se exprime foarte clar.

Ea a fost de altfel interpelată dur pe toate aceste subiecte de Sophie in 't Veld, deputat european al grupului Renew Europe. 

Diviziunile europene sunt bine cunoscute privind apărarea europeană și toate celelalte subiecte menționate mai sus. Von der Leyen evită confruntările cu capitalele europene, de aceea ea alege să se facă că nu vede anumite probleme. 

Simplul fapt ca a menționat în trecere problemele legate  de statul de drept și pe cele ce țin de lipsa de voință politică a capitalelor europene nu rezolvă de fapt nimic.  Aici iar nu propune nimic și de altfel i-ar fi și greu să o facă având în vedere arhitectura specifică a relațiilor între capitale și Bruxelles. 

Cu toate acestea, Sophie in 't Veld a interpelat-o pe vonder Leyen acuzând-o de "aranjamente diplomatice cu Consiliu" în locul "discutiilor politice cu Parlamentul European". La drept vorbind, dacă executivul european nu a reușit să impună cultura statului de drept în Ungaria și în Polonia (pe care von der Leyen a evitat de altfel să le numească acum ca atare) este fiindcă dosarele sunt blocate în Consiliu de statele membre UE. 

Si cine va plăti factura  planurilor de relansarea si reziliența economică? Stim ca acest vast program numit Next Generation EU se bazează de fapt pe subvenții și împrumuturi făcute pe termen foarte lung. Factura o vor plăti deci tinerii de astăzi și copiii lor. 

De aceea, Comisia europeană propune din 2022 noi programe pentru tineret după ce alte programe pentru tineret propuse în anii anteriori au fost un fiasco total, cum a fost Garantia pentru Tineret.  De ce ar fi acum un succes aceste fonduri în care statele membre sunt invitate să pună bani pentru formarea educarea și susținerea tinerilor știind  că de fapt prea puține capitale o vor face?

În concluzie, bilanțul Comisiei instaurată în 2019 este mai degrabă pozitiv,  mai ales dacă ne gândim la criza sanitară și cea economică care au perturbat activitatea mondială.  

Dar ceea ce i se reproșează astăzi Ursulei von der Leyen în presa europeană este că de fapt ea propune soluții temporare pentru probleme de lungă durată și că de fapt nu are niciun plan coerent pentru viitor.

Europa "rose bonbon", cum o denumește presa, nu există, ea a s-a împotmolit în rea voința statelor membre UE  și în reducerile bugetare dorite de nordul european. 

În sprijinul acestor critici poate fi adus un argument puternic:  acela că însăși conferința despre viitorul Europei lansată nu demult nu are niciun scop precis și nu trasează nicio foaie de drum. Ea pare a fi o campanie electorală deghizată lansata de Franța pentru prezidențialele din primăvara anului viitor.