Rusia votează un nou Parlament

Sistemul electoral al Rusiei este unul mixt. Din cei 450 de deputați care vor fi aleși la capătul a trei zile de vot, 225 vor fi aleși pe liste de partid, iar 225 în circumscripții uninominale. La scrutin vor participa 14 partide, din care 11 au participat și la alegerile precedente.

Dacă ar fi să avem încredere în sondajele oferite de mai multe case de sondare a opiniei publice din Rusia, atunci în Duma de stat, adică parlamentul Rusiei, vor intra patru sau chiar cinci partide. Partidul puterii, Rusia Unită ar putea acumula până la 40% din voturi, Partidul Liberal Democrat (LDPR) condus de ultra-naționalistul Vladimir Jirinovski, precum și Partidul Comunist (KPRF) al eternului Ghennadii Ziuganov, ar putea acumula câte 10% fiecare; urmate de Partidul Rusia Justă cu 8%. Rămâne sub semnul întrebării o formațiune nouă, atent pilotată de la Kremlin, numită ”Oamenii Noi”, care ar putea să treacă pragul de 5%.

Însă toate aceste date sunt simple proiecții, oarecum evidente și la suprafața oricărei analize simplificate înaintea scrutinului din următoarele 3 zile. Ceea ce lasă foarte mult spațiu pentru interpretare, reiese din ceea ce a precedat scrutinului în ultimii ani, adică reducerea draconică a spațiului public pentru opoziție și controlul aproape obsesiv al tuturor surselor de activism civic independent.

Limitare a posibilității de a vota

Prima sferă este libertatea de participare la scrutinul parlamentar. Conform organizației ”Golos”, o asociație specializată pe monitorizarea alegerilor în Rusia, între 9 și 10 milioane de cetățeni ruși, adică 8% din populație nu pot participa la alegeri din poziția de candidați.

Motivele legiferate expres prin numeroase legi gândite a reduce posibilitatea de a candida abundă. Printre acestea pot fi enumerate dubla cetățenie, reședința în străinătate, și chiar un cont bancar în afara Rusiei. Nu poate să lipsească cazierul judiciar. Cu alte cuvinte, oricine a fost judecat și condamnat în trecut, nu mai poate candida la alegeri.

O categorie aparte o reprezintă cei care sunt incluși în liste de apartenență sau finanțare pentru organizații catalogate ca extremiste. Un exemplu notoriu este Fondul pentru Lupta Împotriva Corupției al lui Alexei Navalnîi. În aceeași categorie au fost incluși și cei care au fost listați ca participanți la proteste politice, aceștia fiind codificați ca extremiști. Per ansamblu, aceste 9 sau 10 milioane de ruși reprezintă cea mai mobilă și potențial pro-vestică pătură a populației.

Citește și: Rusia: O lege pentru a-i exclude din alegeri pe susținătorii lui Navalnîi

A doua sferă supusă restricțiilor este media și circulația informației în spațiul public. În acest moment, orice înseamnă media independentă și de investigații în Rusia a fost codificată legal ca fiind ”agent străin”, ceea ce atrage după sine penalități și restricții de finanțare și difuzare a informației. Această realitate a dus la falimentarea sau în cel mai bun caz limitarea posibilităților de difuzare a acestor organizații media.

Un exemplu notoriu deja este utilizarea rețelei Twitter în Rusia, care la acest moment are o viteză mult mai redusă decât în alte țări. Rusia este comparată cu China în privința capacității de blocare a rețelelor private de internet, adică VPN, ceea ce afectează chiar și utilizarea rețelei Telegram, foarte populară în Rusia.

Posibilități de fraudare

În același timp, în ultimele zile se vorbește despre limitarea drastică a vitezei de internet în toată Rusia pe durata alegerilor. Nu în ultimul rând, sistemul de ”vot inteligent” în baza unei aplicații speciale nu mai poate fi accesat prin Google sau Facebook. ”Votul inteligent” este o metodologie dezvoltată de Alexei Navalnîi și echipa sa în ultimii trei ani, prin intermediul căreia votanții erau ghidați să voteze orice candidat cu prima șansă de a învinge partidul puterii Rusia Unită.   

La aceste multiple restricții se adaugă o întreagă metodologie de coerciție a angajaților de stat pentru a le impune să voteze cu partidul puterii ”Rusia Unită”. Pentru aceste alegeri a fost lansat în 7 regiuni un sistem experimental de vot online.

Se estimează că potențialul maxim al numărului de votanți online poate ajunge la 10 milioane de voturi, pe care le va centraliza Biroul Electoral Central al Rusiei fără posibilitatea unui control riguros din partea observatorilor internaționali și ne-guvernamentali. Iar la aceste voturi se vor adăuga încă câteva sute de mii de voturi venite din regiunile conflictelor nesoluționate, acolo unde există sute de mii de pașapoarte rusești.

În continuare, posibilitățile de fraudare a votului vor fi extinse și prin faptul că scrutinul se va prelungi trei zile, după modelul Belarusului lui Lukașenko. Situația va fi agravată și de faptul că cele 100.000 de secții de votare nu vor fi monitorizate în mod corespunzător de organizații internaționale, cum ar fi OSCE.

”Agenți străini”

Aceeași asociație menționată mai sus, Golos, specializată în monitorizarea alegerilor în Rusia, a fost desemnată ca ”agent străin” și i s-a interzis înregistrarea ca observator la alegeri. În aceeași logică a restricțiilor generalizate, se înscrie și sistemul de monitorizare video al alegerilor care poate fi operat și accesat doar de Biroul Electoral Central.

Finalmente, la lunga lista de restricții din spațiul public și normativ, se adaugă o atmosferă generalizată de descurajare a participării la vot care avantajează același partid al puterii, Rusia Unită. Conform Centrului Levada, unica casă independentă de sondare a opiniei publice din Rusia, partidul Rusia unită se bucură de încrederea a numai 27% din electorat, o înjumătățire a încrederii în comparație cu scrutinul parlamentar din 2016.  

Duma de stat a Rusiei mai este supranumită ”imprimanta nebună a Kremlinului”, fiind una din instituțiile cu cea mai scăzută încredere în societate. Și acesta este un element pe care se mizează în mod perfid în acest scrutin.

Dacă în 2011 rata de participare a fost de 60.2% și în 2016 de 47.9%, atunci anul acesta prezența la vot este așteptată să nu treacă de 40%. Deși autoritățile ruse au făcut tot posibilul pentru a reduce incertitudinea rezultatului final, vom fi probabil martorii celor mai controversate alegeri parlamentare de când V.Putin este la putere.

Mulți observatori ruși resping comparația cu Belarusul de acum un an, însă pentru Kremlin scenariul belarus a fost leitmotivul ce a informat restrângerea drastică a spațiului public pentru opoziție și protestele care ar fi putut să urmeze în 2021. Vom vedea cu ce cost în doar câteva zile.