Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


În preajma alegerilor parlamentare din Germania

trasnea_scholz_giffey_fb_trasnea.jpg

Afiş electoral cu social-democraţii: Ana-Maria Trăsnea, Scholz, Giffey (sursa: Facebook)

Campania electorală se va încheia sâmbătă, în preziua alegerilor generale din Republica Federală Germania. Sondajele indică o victorie a social-democraţilor. Succesorul Angelăi Merkel ar putea deveni social-democratul Olaf Scholz. Pe listele diferitelor partide candidează şi mai multe persoane, originare din România.

Din ultimul sondaj, dat publicităţii marţi, rezultă că Partidul Social-Democrat (SPD) va obţine cele mai multe voturi. În consecinţă, pentru social-democraţi ar vota 25 la sută din electorat. Alianţa formată din Uniunea Creştin-Democrată (CDU) şi Uniunea Creştin-Socială bavareză (CSU) ar obţine numai 22 de procente. În ceea ce priveşte celelalte partide, electoratul ar vota într-o proporţie de 17 la sută pentru Partidul Ecologist; pentru cel liberal (FDP) intenţionează să voteze 11 la sută; Partidul Stîngii e cotat cu 6 procente şi partidul naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD) cu 11 procente. Toate celelalte partide care mai participă la scrutin ar acumula 8,5 procente. Se pare că nici unul nu are vreo şansă să treacă de pragul necesar de 5 procente. Şanse de a cîştiga un mandat există pentru unii candidaţi independenţi care în circumscripţiile lor obţin 50 la sută din voturi. Pe diferitele liste ale circumscripţiilor electorale există două rubrici, una nominală şi una cu partidele participante.

Candidaturi independente au fost anunţate şi de către politicienii înscrişi în anumite partide, dar care nu au fost acceptaţi pe listele formaţiunilor. Ar fi de amintit în acest context, poate cel mai cunoscut caz, şi anume cel al fostului şef al Serviciului Intern de Informaţii, Hans-Georg Maaßen, un creştin-democrat ultraconservator care întreţine contacte cu cercuri considerate clerical fasciste şi radicale de dreapta. Maaßen candidează ca independent în land-ul răsăritean Turingia. Se ştie că în est, politicieni autoritari, naţionalişti şi conservatori au o priză cu mult mai mare decît în vest. Candidatul creştin-democrat la funcţia de cancelar, Armin Laschet, a refuzat să se distanţeze de Maaßen şi a evitat în timpul campaniei electorale să răspundă tranşant la întrebările puse în legătură cu fostul şef al serviciului. Laschet a tot repetat că între creştin-democraţi şi AfD nu va exista niciodată vreo formă de colaborare. Maaßen, în schimb, a declarat că o colaborare cu AfD nu trebuie exclusă din start.

Din sondajul citat se desprinde limpede că nici un partid nu va obţine un număr suficient de voturi pentru a forma singur guvernul. Vor trebui create alianţe, ceea ce va fi extrem de complicat. Negocierile privind formarea unei coaliţii se vor prelungi, probabil, pînă-n noiembrie sau chiar decembrie.

Rămîne deschisă şi întrebarea cine va deveni cancelar, Olaf Scholz de la social-democraţi, deocamdată cu cele mai multe şanse, sau rivalii săi: creştin-democratul Armin Laschet şi ecologista Annalena Baerbock.

 

Candidaţi, originari din România

Între cele 6.211 de persoane care candidează pentru un mandat în viitorul Bundestag, se află şi femei şi bărbaţi originari din România care speră să devină parlamentari.

Cel mai cunoscut candidat din această categorie este Bernd Fabritius. El candidează din partea Uniunii Creştin-Sociale, bavareze (CSU). La ultimele alegeri, din 2017, n-a obţinut voturi suficiente. Juristul Fabritius, născut în 1965 la Agnita, este Preşedintele Uniunii Izgoniţilor (germani din Europa de Est – Bund der Vertriebenen, BdV) şi preşedinte al Uniunii Saşilor Ardeleni, repatriaţi în Germania (Verband der Siebenbürger Sachsen in Deutschland). A revenit în martie 2021 în Bundestag, după ce un alt deputat a renunţat la mandatul său. În aprilie 2018, Fabritius a fost numit în funcţia de însărcinat guvernamental pentru minorităţi şi strămutaţi. Are numeroase contacte în România şi reprezintă aripa moderată a partidului bavarez care deseori s-a opus liniei politice urmărită de cancelara Angela Merkel. Bernd Fabritius a recunoscut public, că este homosexual ceea ce în anumite cercuri conservatoare şi homofobe nu e agreat. (A se vedea „Der Spiegel”, nr. 30, 2014).

Cei mai mulţi candidaţi, originari din România, se află pe listele partidului naţionalist-autoritar, Alternativa pentru Germania (AfD). Joana Cotar, născută în 1973 la Piteşti, este poate cea mai cunoscută, ea fiind deja membră a Bundestag-ului din 2017. Cotar reprezintă aripa moderată a AfD (cf. Partidul anti-sistem, Alternativa pentru Germania – AfD - luptă pentru „Dexit”, RFI, 12.4. 2021). Cotar s-a opus reglementărilor care prevăd stoparea discursului urii, rasismului şi antisemitismului pe internet, comparînd măsurile cu represiunea din fosta Germanie răsăriteană.

Într-o discuţie difuzate în mai de canalul partidului, AfD-TV , Cotar a recurs din nou la astfel de comparaţii, susţinînd că în Germania libertatea cuvîntului este ameninţată. În acest context s-a referit la faptul că persoanele care s-au opus statului comunist au fost pedepsite şi obligate să facă un „mea culpa” public şi să-şi ceară scuze. Asta era la ordinea zilei şi în România. Germania, a continuat ea, se află acum pe calea de a deveni un soi de RDG - unde libertăţile civice şi politice erau restrînse.

Într-un interviu publicat în aprilie în ziarul „Gießener Allgemeine”, Joana Cotar a explicat ce a determinat-o să lupte pentru „libertate”, chipurile, ameninţată de actualul sistem democratic din Germania. „M-am născut în România pe vremea dictaturii lui Ceauşescu şi ştiu ce inseamnă să trăieşti lipsit de libertate”, a declarat ea textual ziarului. În acelaşi interviu a mai afirmat că tatăl ei a fost condamnat politic la 6 ani de închisoare pentru că „l-a jignit pe Ceauşescu”. A fost torturat şi avea 38 de kg la ieşirea din detenţie. Părinţii ei, povesteşte ea în interviu, au fost profesori de engleză şi „suspecţi pentru guvern”. În locuinţă se aflau microfoane, iar părinţii ei erau filaţi permanent de către Securitate.

Am solicitat Joanei Cotar, în scris, cîteva lămuriri legate de aceste afirmaţii, cuprinse în interviul din „Gießener Allgemeine”. Am întrebat-o cum se numeşte tatăl ei, cînd a fost închis, ce i s-a imputat şi dacă a solicitat CNSAS-ului accesul la dosarul tatălui. Totodată, am mai întrebat-o dacă s-au descoperit aparatele de interceptare a convorbirilor. La solicitarea trimisă atît Joanei Cotar, cît şi Biroului de Presă al Parlamentului, deputata partidului naţionalist-autoritar şi mare luptătoarea pentru libertate nu s-a sinchisit să răspundă.

De curînd, revista „Der Spiegel” a dezvăluit că fratele Joanei Cotar deţine o firmă (Vy Capital) şi este unul dintre marii investori în sisteme de tehnologie. Tot el a facilitat unei firme din Rusia (Digital Sky Technologies) să devină investitor la Facebook.


Frohnmaier Markus AfD-Kandidat 2021
Image source: 
Facebook
Pe listele AfD candidează şi unul dintre reperzentanţii radicali ai partidului AfD, Markus Cornel Frohnmeier, născut în 1991 la Craiova, înfiat de o familie din Germania. Cel de-al treilea candidat AfD, născut în 1990 la Timişoara, este Raimond Christian Scheirich.

Pe listele Partidului Stîngii (Die Linke) candidează Robert Binder, născut în 1986 la Sibiu, şi Tudor Paul Costin, născut în 1984 la Craiova. Pe listele ecologiştilor candidează Gabriela Gianina Zimmermann, născută în 1970 la Piatra Neamţ, pe cele ale partidului care-şi spune Alegătorii liberi (Freie Wähler) se află Arnold Günther Reuss, născut în 1982 la Miercurea Sibiulu.


Costin Tudor, Partidul Stîngii

Într-o circumscripţie din Berlin candidează pentru social-democraţi Ana-Maria Trăsnea, născută în 1994 la Piatra-Neamț. Două persoane originare din România se află şi pe listele unui partid nou, pro-european, care-şi spune VOLT. Este vorba despre Mathias Radu născut în 1986 la Bucureşti, şi despre Andreea-Cristina Gheorghe, născută în 1981 la Constanța.


Afiş electoral cu social-democraţii: Ana-Maria Trăsnea, Olaf Scholz (sursa: Facebook)

În prezent, Partidul VOLT deţine cîte un mandat în Parlamentul European şi în cel olandez.

Ca independentă, originară din România, candidează Marliese Barbara Lenz, născută în 1960 în Orăştie.