Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Sărac și talibanizat, Afganistanul mărșăluiește spre trecut--interviu cu Juan Cole

coleumichigan.jpg

Juan Cole, profesor de istorie medio-orientală și asiatică la Universitatea statului Michigan
Juan Cole, profesor de istorie medio-orientală și asiatică la Universitatea statului Michigan
Image source: 
University of Michigan

Juan Cole este profesor de istorie  medio-orientală și asiatică la Universitatea statului Michigan--Ann Arbor. Traducător al lui Omar Khayyam, autor al biografiei  MOHAMED:  Profet al Păcii în Coflictul Imperiilor (Hachette, 2018) și a două apreciate cărți despre lumea arabo-islamică, NOII ARABI în 2014 și LUMEA ISLAMICĂ  în 2009, printre multe alte publicații, el a fost  bursier Fulbright în India și Egipt în anii 1980,  președinte al Asociației Nord-Americane de Studii Medio Orientale în 2006, director al Institutului de Studii Sud-Asiatice de la universitatea statului Michigan între 2009 și 2012.  În 2002 Juan Cole a fondat influentul blog Informed Comment.

În Afganistan, prezentul este, mai mult decît oricînd, trecut. Talibanii s-au întors, năluca terorismului bîntuie din nou, străzile, brusc de-feminizate, arată iarăși ca la sfîrșitul anilor 1990. Unul dintre simbolurile modernizării și emancipării aduse de ocupația americană, Ministerul pentru Problemele Femeii, a fost preluat de resuscitatul și distopic-numitul Minister al Propagării Virtuții și Combaterii Viciului, aflat sub biciul unui șeic, Mohammad Khalid, croit pe vechiul tipar fundamentalist. Ca lucrurile să fie clare, funcționare ale Băncii Mondiale,  care administrau, printre altele, un  fond de ajutorare a femeilor și dezvoltare rurală, au fost mătrășite fără jenă din clădirea ministerului.  Nu-i un caz izolat. Indiciile abundă că femeile sunt supuse discriminărilor sau alungate din viața publică și educație. Pe măsură ce Talibanii Sunniți își consolidează puterea, crește posibilitatea reînvierii vechilor focare de conflict sectar și etnic.  Statul central, înrădăcinat relativ tîrziu, în 1890, pe model străin, britanic, va rezista cu greu forțelor centrifuge generate de interesele, posibil imperativele supraviețuirii, unor minorități precum cea Shiită, care s-au aflat în ultimii 20 de ani sub protecție americană.

Juan Cole:  Criza originară a fost invazia sovietică, extrem de nepopulară, respinsă atît de Sunniți cît și de Shiiți. În anii ce au urmat retragerii sovietice din 1988-89, adică în perioada cînd fundamentaliștii islamici și-au consolidat puterea, dacă erai Shiit sau Sunnit a început să conteze foarte mult. Talibanii, hiper-Sunniți care-i detestă pe Shiiți, au comis masacre împotriva Shiiților Hazara, minoritari care în ultimii 20 de ani s-au simțit emancipați și care sunt acum, după revenirea la  putere a Talibanilor, extrem de speriați de ce li s-ar putea întîmpla.

Reporter:  Statele Unite intervin militar în 2001 în acest  peisaj etnic și religios extrem de agitat. Care era nivelul de expertiză, de finețe analitică,  al arhitecților acestei acțiuni?

Juan Cole:  Nu cred că notabilitățile de rang înalt și generalii americani au înțeles vreodată bine societatea afgană. În 2001-2 s-au aliniat împotriva Talibanilor cu Alianța Nordică, o coaliție de Shiiți Hazara și Sunniți Tadjici și Uzbeci din nord-estul țării constituiți în mișcare de rezistență anti-talibană. Statele Unite le-a oferit sprijin aerian și apoi i-a instalat la  putere. Tadjicii și minoritarii Hazara au ocupat posturi guvernamentale importante și, în cazul acestora din urmă,  unii au fost promovați pentru prima oară generali.  Asta a provocat desigur resentimente în rîndul pashtunilor sunniți majoritari. Acest aspect religios și resentimentar al politicii afgane a fost în bună măsură ignorat de Administrații americane succesive, care n-au fost capabile să exploateze situația sau să intervină inteligent.

Reporter:  Ar fi putut fi altfel? A existat o alternativă viabilă care să permită un alt deznodămînt decît cel pe care-l știm?

Juan Cole:  Nu cred. Afganistan-ul este o țară extrem de săracă--a patra cea mai pauperă a lumii--cu extrem de puține resurse și cu serioase diviziuni etnice. Strategia americană de constituire a guvernului a fost de a injecta bani cu ghiotura, mult peste capacitatea de absorbție a  sistemului. Ce n-a putut fi asimilat a fost delapidat. S-a creat astfel o elită ultra-bogată de oficiali corupți, care și-au însușit banii și i-au plasat în imobiliar străin, în Dubai și în alte locuri.  Peste complicațiile politice, religioase, culturale și etnice Statele Unite au adăugat astfel un nou strat de învingători și învinși.  Un sistem nesustenabil.

Reporter:  Sistem care de altfel s-a năruit în 11 zile. Din ruine s-au reînalțat Talibanii.  Se vorbește de un "Taliban nou", o "versiune 2.0",  mai modernă și inclusivă  decît cea care a venit la putere în 1996.  Posibil să fi evoluat doctrinal și cultural?

Juan Cole:  Nu. Esența talibanilor este una fundamentalistă. La vîrf sunt unii care au învățat să se prezinte mass-mediei internaționale într-un mod agreabil și să facă afirmații moderate. Pe teren însă mă aștept la multă represiune.  În Kandahar, al doilea oraș că mărime al țării, administrația talibană a interzis muzica la radio și televiziuni și apariția femeilor în programe. Am revenit, în multe privințe, la anii 1990. Nu talibanii-s altfel, ci societatea afgană, care a evoluat considerabil în ultimii 20 de ani, creîndu-și propria cultură. Ar putea fi deci mai multă rezistență, mai multă capacitate a societății civile de a ține piept represiunii talibane.

Reporter:  Cum poate interveni la nevoie, ce capacitate mai are America de a sprijini de pildă rezistența militară anti-talibană?

Juan Cole:   Cu trupe nu mă aștept să intervină, posibil cu mijloace aeriene. Momentul afgan e unul de incertitudine, nu este clar cît de ferm va fi controlul talibanilor. Au capturat cantități mari de armament și echipament, ceea ce le-ar putea conferi avantaj în raport cu opoziția.

Reporter:  Ce viitor pentru Afganistan?  E posibilă o revenire la situația dinaintea invaziei americane, cu organizații teroriste complotînd din nou, cu sau fără protecție oficială, împotriva Occidentului?

Juan Cole:  Da.  ISIS-K sau Daesh a fost practic distrusă pînă-n 2019 de forțele afgane și americane. Talibanii au deschis însă închisorile, și mulți combatanți Daesh au evadat. Urăsc talibanii, i-au combătut, dacă ar putea nu le-ar displace să preia ei înșiși puterea. Elemente Al-Qaeda încep să se întoarcă în Afganistan. Cred însă că majoritatea acestor grupuri se concentrează pe acțiune interioară, locală--obiectivul fiind controlul Afganistan-ului. Nu mi-e clar în ce măsură reprezintă, în acest moment, un pericol terorist pentru Europa și America de Nord.

 
Juan Cole intervievat de corespondentul RFI Radu Tudor