Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


România, în fața unei șanse istorice. Putem face saltul spre dezvoltare?

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, vine luni în vizită la București, urmând ca cel mai probabil să semneze Planul Național de Redresare și Reziliență al României.

După cum a confirmat Dana Spinanț, director general adjunct al Departamentului de Comunicare din cadrul Comisiei Europene, evaluarea PNRR-ului românesc se afla deja de săptămâna trecută în faza finală de aprobare.

Iar președinta Comisiei Europene a participat până acum la toate semnările programelor naționale de redresare și reziliență. Așadar, există toate premisele unei vizite remarcabile.

Vizita are loc însă într-un context politic tulbure la București.

Premierul Florin Cîțu a fost ales în funcția de președinte al PNL. Dar aceasta nu vine deloc să clarifice situația politică din România. Susținerea parlamentară a guvernului lui Florin Cîțu este incertă.

Paradoxal însă, într-o situație politică atât de complicată, România se află în fața unei șanse istorice.

Vorbim despre aproape 30 de miliarde de euro în PNRR și încă 50 de miliarde de euro în exercițiul bugetar 2021-2027. Este de departe cea mai mare infuzie de finanțare externă de care statul român modern a avut parte în istoria sa, în mai puțin de un deceniu.

Cu acești bani, la orizontul anilor 2030, România ar trebui să devină o altfel de țară, realizând o străpungere tehnologică și din punctul de vedere al dezvoltării sociale.

Dar drumul către dezvoltare nu este deloc simplu.

Mai întâi de toate, instabilitatea politică reprezintă cu adevărat o problemă, în condițiile în care termenul de finalizare pentru proiectele finanțate de PNRR este anul 2026.

Iar dacă proiectele asumate de România nu vor deveni realitate până atunci, urmările vor fi cumplite: România va fi nevoită să înapoieze toți banii către Bruxelles. Și aceasta, cu consecințe catastrofale asupra stabilității financiare a țării.

Imaginați-vă doar toate acestea în contextul românesc, în care proiectele de dezvoltare sunt întârziate, pe parcurs, de licitații contestații și, în cele din urmă, de intervenția DNA. Fără o schimbare majoră de abordare la nivelul administrației, cu greu ne putem imagina că obiectivele din PNRR vor fi atinse și nu vom fi nevoiți să returnăm către Bruxelles sume uriașe.

Apoi, proiectele finanțate atât prin PNRR cât și prin Bugetul 2021-2027 trebuie să vizeze domenii de vârf, în proiecte numite inteligente, de înaltă tehnologie și cu o puternică amprentă ecologică. Ceea ce presupune viziune din partea liderilor politici.

Provocările sunt, așadar, imense și adevărata dezbatere a următorilor ani aceasta ar trebui să fie: cum putem asigura folosirea cât mai eficientă a fondurilor europene, materializarea acestei șanse istorice și saltul către grupul țărilor dezvoltate ale lumii?

Ce paradox pentru România: să aibă la dispoziție banii pentru dezvoltare, dar să nu fie sigură că știe ce vrea și că este în stare să folosească acești bani!

Așadar: cine are inteligența și competența de a folosi acești bani pentru dezvoltarea României? Aceasta este marea miză a viitorilor ani.

Restul e doar teorie.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 27 septembrie 2021