Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Prețul energiei, pe agenda Consiliului European. Dar ce pot face liderii statelor membre?

Creșterea prețurilor la energie a devenit o problemă europeană, iar subiectul va fi pe agenda reuniunii șefilor de state și de guverne de săptămâna viitoare. Cel puțin așa au declarat la București, luni, preşedintele Klaus Iohannis și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. 

Accentul discuțiilor va fi pus pe gospodăriile cu venituri mici, a precizat șefa Executivului de la Bruxelles. Dar vor putea liderii europeni să vină cu adevărat în sprijinul consumatorilor vulnerabili?

Problema creșterii prețurilor la energie, care ar urma să fie discutată săptămâna viitoare de Consiliul European, se anunță de la bun început una cât se poate de spinoasă, deoarece aspectele comerciale și tehnice se împletesc cu cele politice și geopolitice. Un adevărat nod gordian pe care liderii sunt chemați să îl desfacă.

Dar de ce s-a ajuns aici? 

Răspunsul scurt: din cauza creșterii prețurilor la gaze naturale, utilizate în toată Europa pentru a genera un procent important din necesarul de energie electrică. Dar povestea este mai complexă, după cum atrage atenția Politico într-o analiză pe marginea fenomenului.

Este vorba, de fapt, de un complex de probleme legate de proiectarea pieței energiei electrice, strategiile climatice pe termen lung și de ... un pic de ghinion.

După cum știm, în privința prețului gazelor, parlamentarii UE au solicitat Comisiei Europene să deschidă o anchetă privind „posibila manipulare deliberată a pieței” de către Gazprom. Faptul că Rusia nu crește livrările până când gazoductul North Stream 2 nu va fi funcțional este o realitate care apasă greu asupra prețului. Pentru oficialii europeni, acest comportament este unul premeditat, având motivații comerciale și geopolitice.

Apoi este problema surselor alternative.  În 2020, sursele regenerabile au asigurat 38% din energia electrică a blocului european, depășind pentru prima dată combustibilii fosili. Dar chiar și așa, sursele regenerabile sunt deocamdată incapabile să genereze toată energia necesară, pe tot parcursul anului, chiar și în cele mai favorabile condiții climatice.

Eliminarea treptată a nuclearului în țări precum Spania și Germania mărește, de asemenea, decalajul dintre cererea consumatorilor și cantitatea de energie care poate fi generată de surse regenerabile.

Apoi e o problemă de proiectare a pieței. Piețele urmează un model marginal, ceea ce înseamnă că prețul final al energiei pentru ziua următoare este legat de prețul celui mai scump combustibil necesar pentru a satisface cererea proiectată.

Dacă toată cererea ar putea fi satisfăcută cu energie eoliană, solară și nucleară, care au costuri mici, prețul energiei va deveni scăzut sau chiar negativ – aceasta s-a întâmplat în primăvara anului 2020, când cererea era mică și producția de energie regenerabilă era mare. Dar acum se întâmplă exact invers.

Se vorbește mult despre certificatele de carbon dar, spune Politico, acestea nu sunt un factor esențial în creșterea prețurilor.  De ani de zile, prețurile s-au învârtit în jurul a  aproximativ 5 euro pe tona de dioxid de carbon emis. Acum au ajuns, într-adevăr, la aproximativ 60 de euro pe tonă. Saltul prețurilor atrage, într-adevăr, speculatorii.

Ceea ce a făcut ca Spania să ceară Comisiei Europene să intervină pentru a opri speculațiile. Un astfel de apel a venit și din Polonia, o țară puternic dependentă de cărbune. Totuși, aceasta nu este o cauză importantă a creșterii actuale la scară europeană. Țări precum Germania au găsit chiar mai ieftin să ardă cărbune în această perioadă decât gazele naturale scumpe, pentru a satisface cererea de energie.

 

Soluțiile sunt pe termen mediu, nevoile, pe termen scurt

Pe termen mai lung, consolidarea capacității de energie regenerabilă a UE va ajuta probabil blocul să răspundă cererii cu surse de energie curate și ieftine.

Dar, din cauza sistemului de piață marginal, și până când sistemele de baterii vor fi dezvoltate pe scară largă pentru a stoca energie regenerabilă, țările UE vor continua să se confrunte cu situații similare.

Și nu se așteaptă ca rezolvarea totală a problemei să apară în UE până în a doua jumătate a acestui deceniu, spune Politico.

Morala poveștii este însă că, dacă problemele se rezolvă pe termen mediu, deciziile politice sunt așteptate pe termen scurt. Alegătorii vor soluții rapide, cu efecte imediate în balanța personală a veniturilor și cheltuielilor. Aceasta îi face întotdeauna pe decidenți să fie tentați de intervenții brutale în piață.

Ce vor face, așadar, liderii europeni și ce pârghii le stau la dispoziție? Aceasta rămâne o întrebare deschisă.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 29 septembrie 2021