Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Legea europeană: rățușca cea urâtă în unele state membre UE

justitie UE

Negarea supremației legii europene provoacă « serioase îngrijorări » la Bruxelles unde Comisia Europeană subliniază din nou că legea UE reprezintă însuși soclul construcției comunitare. România recidivează, iar Comisia Europeană ar putea decide retrimiterea cazului la Curtea Europeană de Justiție.

Problema se prezintă astăzi în mai multe state europene, printre care România, Austria, Germania, Ungaria și Polonia. 

Supremația legii europene este ceea ce definește UE ca atare: un sistem de valori și principii comune la care toate statele membre au aderat în momentul în care apartenența lor la acest club a fost pecetluită prin semnarea Tratatului de de Aderare. 

Decizia de acum a Înaltei Curți de a declara „legală” Secția de Investigare a Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) întrucât așa a declarat-o deja Curtea Constituțională (în detrimentul deciziei instanței europene) este încă analizată la Bruxelles. 

Dar ea reprezintă o recidivă în cazul României, astfel Comisia Europeană ar putea decide retrimiterea cazului la Curtea Europeană de Justiție. 

Antecedente europene

Decizia recentă a Poloniei de a nu se conforma exigențelor europene privind statul de drept a dus în 8 septembrie la o altă decizie, aceea a Comisiei Europene de a implica Curtea Europeană de Justiție. 

Aceasta va amenda Polonia zilnic până la revocarea camerei disciplinare care-i privește pe magistrați instaurată de guvernul lui Mateusz Morawiecki în cadrul Curții Supreme poloneze. 

Amenda - care nu a fost încă stabilită - se va aplica retroactiv din 14 iulie, dată la care Curtea Europeană de Justiție a estimat că Polonia prezintă probleme grave sistemice și a cerut desființarea structurii în cauză. 

De altfel, Bruxelles nu are multe pârghii pentru a controla derapaje de acest gen. Prin urmare, singura soluție este aceea a „infringement”-ului, adică a unui procedeu lung și cu final incert

Cu toate acestea, Curtea Europeană de Justiție a dezvoltat în ultimii ani standarde mai detaliate și mai constrângătoare privind independența justiției care precizează că statele membre nu pot aplica legi și regulamente care contravin statului de drept. 

In cazul României, surse europene afirmă că decizia Curții Europene de Justiție de a considera SIIJ drept anti europeană a fost amestecată voit în diferite lupte politice și  a celor din interiorul aparatului justiției. 

Statul de drept și banii UE

Astfel cazuri nu au fost până acum soluționate prin Curtea Europeană de Justiție fiindcă au împotmolit pe parcurs, adică atunci când au intrat în dezbaterea statelor membre. 

Este cazul procedurii articolului 7 al Tratatelor UE vizând sancțiuni împotriva Poloniei și a Ungariei pentru încălcări grave și sistematice ale statutului de drept - caz blocat la nivelul Consiliului UE de mai bine de trei ani. 

Frustrarea declanșată de această situație ca și atitudinea tot mai sfidătoare a Poloniei și a Ungariei a împins Comisia Europeană să lege aprobarea Planurilor Naționale de Redresare și Reziliență a celor două de respectul statului de drept. 

De aceea, cele două planuri care trebuiau aprobate până în 30 septembrie se află mai departe „în dezbatere”. Bruxelles spune că „dialogul tehnic” continuă cu Varșovia și Budapesta, dar evită să precizeze dacă există și un dialog politic. 

La aceasta, Ungaria răspunde că se poate lipsi la o adică de banii europeni, iar Polonia a refuzat banii pentru tranziția spre energia verde pentru a nu se plia noilor exigențe ecologice ale UE.

Problema în cazul României era până acum mai puțin vizibilă și considerată mai puțin preocupantă. Comisia evită să spună aceasta, dar faptul apare clar fiindcă între timp PNRR-ul României a fost aprobat. 

Supremația dreptului european reprezintă fundamentul juridic esențial pentru funcționarea UE, spune Dana Spinant , purtător de cuvânt al Comisiei Europene. 

O schimbare de tactică europeană? 

Iar dacă supremația legii UE - ceea ce definește spiritul comunitar și însăși ideea de Uniune Europeană - nu poate fi discutată, percepția si aplicarea ei sunt totuși subiecte ce nu mai pot fi tabu. 

De aceea, ambasadorii UE l-au întâlnit în luna iunie pe președintele Curții Europene de Justiție căruia i-au explicat cum este percepută (uneori greșit, uneori abuziv, uneori neclar) legea europeană în fiecare țară a UE. 

Discuția se impunea în jurul cazului Ungariei, dar și al Poloniei, al României, al Germaniei și al Austriei unde respectivele Curți Constituționale au tranșat de curând în favoarea legii naționale (sau a identității naționale). 

S-a convenit că legea UE câștigă întotdeauna , fără a impune. De altfel, cazul Coman este un exemplu foarte bun: Curtea a obligat în 2017 România să îi acorde unui cetățean american dreptul la ședere și la lucru întrucât el era însurat cu un cetățean european. Curtea nu a obligat statul român să recunoască căsătoriile homosexuale. 

Legea UE nu este absurdă și nici nu impune valori sau acte care să meargă împotriva unei conștiințe naționale. Ea este însă adesea prost înțeleasă sau este folosită în unele state membre drept armă politică.