Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Ultima zi pentru Guvernul Cîțu? „PSD nu și-a dorit asta, dar intrat în horă trebuie să joace”

Guvernul Cîțu află azi dacă rămâne sau nu în funcție. Moțiunea de cenzură a PSD va fi dezbătută și votată în plenul reunit al Parlamentului, cu începere de la ora 12:00. Pentru ca demersul să treacă, iar Executivul să fie demis, este nevoie de 234 de voturi. Calculele bazate pe declarațiile liderilor politici arată că PSD, USRPLUS și AUR, partidele care au anunțat că vor vota moțiunea, pot strânge ușor voturile necesare. Inclusiv Florin Cîțu pare împăcat cu gândul debarcării Cabinetului său, premierul vorbind despre despre „o majoritate PSD, USR PLUS, AUR”. „Atunci când vine vorba despre o moțiune, lucrurile nu sunt niciodată foarte clare”, avertizează politologul Andrei Țăranu. La RFI, el explică faptul că „PSD nu și-a dorit să ajungă în această situație, dar intrând în horă trebuie să joace”.

Moțiunile de cenzură, o modă

Andrei Țăranu: Niciodată atunci când vorbim despre moțiunile de cenzură lucrurile nu par foarte clare. Câteodată avem majorități care se formează ad hoc. Aduceți-vă aminte de majoritățile din 2012 care au debarcat guvernul Ungureanu. Sau avem situații în care aceste majorități nu se realizează, deși, aparent ele erau pregătite, erau aproape sigure. Însă deja în România, așa cum ați observat, moțiunile de cenzură au devenit o modă. Au început să fie practicate pe scară largă, deși teoretic ar trebui să fie niște situații absolut excepționale. Ar trebui să se întâmple foarte rar. Ori, în ultimii doi ani am avut trei, iar cu cea de acum patru moțiuni de cenzură prin care a căzut guvernul doamnei Dăncilă, apoi guvernul domnului Orban și s-ar putea să cadă și guvernul Cîțu.

Reporter: Domnule Țăranu, vă rog să ne referim în special la poziția social-democraților, care ar putea fi decisivă. Dacă ne uităm la poziția oficială a partidului, parlamentarii PSD vor vota moțiunea. Cât de sigur e acest vot?

AȚ: Pare a fi complet sigur atâta vreme cât a existat o circulară din partea domnului Ciolacu prin care toți cei care nu participau la votarea moțiunii erau de drept și automat excluși din partid.

Rep: Dacă lucrurile sunt atât de clare, poate ne putem referi la următorul pas. Guvernul Cîțu cade. Ce poate urma? Cine are interesul să vină la guvernare și o poate face în acest context complicat și sanitar și economic? Cum vedeți lucrurile?

PSD nu și-a dorit să ajungă în această situație

AȚ: Cred că PSD nu și-a dorit de fapt să ajungă în această situație. Însă a fost o dinamică de conjuncturi care au condus la această hotărâre. În aceste condiții, intrând în horă trebuie să joace. E clar că PSD, prin diverse declarații, încă nu este hotărât să propună un prim ministru. Și e foarte puțin probabil că va reuși să facă o majoritate care să înlocuiască PNL, UDMR, USR, despre care se tot discută de către toată lumea. PSD a dat întotdeauna senzația că vrea să rămână în opoziție, dar pe de altă parte există presiuni foarte mari, atât la nivel social, cât și din parte propriilor membri că ar fi mai bine fie să se apropie de guvernare prin susținerea unui guvern minoritar, fie să preia în totalitate guvernarea. Asta pare a fi decizia.

Rep: Sunt foarte mulți bani la mijloc, nu-i așa, domnule Țăranu?

AȚ: Exact.

Rep: În următorii ani vin 29 de miliarde de euro de la Uniunea Europeană. Trebuie cheltuiți...

AȚ: Vin mult mai mulți. Nu știu de ce vorbim numai despre PNRR. Sunt peste 80 de miliarde de euro cu tot cu fondurile de coeziune. Gândiți-vă și la cele 10 miliarde naționale care vin pe Anghel Saligny.

Rep: Așa numitul PNDL 2...

AȚ: Exact. Ori orice guvern care ar veni în acest moment și care ar trebui să își facă bugetul pe anii viitori, trebuie să se gândească să cheltuiască bine și corect sume foarte mari pentru modernizarea României.

Rep: Dacă va pica sau nu guvernul Cîțu vom afla. A rămas o chestiune de ore. Totuși, criza politică, care vine peste cea sanitară, peste cea economică, va continua. Am văzut deja creșterea prețurilor la energie. Va continua și perspectiva acelui PNRR despre care vorbeam și a banilor de Bruxelles? Bruxelles-ul ne transmitea foarte clar că trebuie să avem un guvern bun, un guvern competent și funcțional pentru a putea accesa acești bani...

AȚ: Bruxelles-ul nu poate să ceară un guvern competent și profesionist pentru simplul motiv că în fiecare stat european sunt situații politice complet diferite. Uitați-vă la vecina noastră Bulgaria, care și-a depus PNRR-ul înaintea noastră și a fost și adoptat, dar care se luptă cu alegeri anticipate. Au fost trei rânduri de alegeri numai în anul 2021. Nu peste tot sunt guvernele stabile. Oricât ar încerca oricine nu se pot realiza guverne stabile peste tot. Problema este să ai o structură, o birocrație care să fie atât de determinată, atât de hotărâtă, încât să poată să facă, să pună în operă aceste procese pe care le presupune modernizarea prin intermediul Planului de Redresare și Reziliență și fără implicarea foarte masivă a factorului politic

Ascultă:

 
Politologul Andrei Țăranu, despre moțiunea de cenzură