UE are o Strategie împotriva antisemitismului. De ce poate fi important, inclusiv pentru România

Propunerea vine în contextul creșterii îngrijorătoare a antisemitismului, atât în Europa, cât și în afara granițelor acesteia.

Strategia stabilește o serie de măsuri axate pe trei piloni: prevenirea tuturor formelor de antisemitism, protejarea și promovarea vieții evreiești și promovarea memoriei istorice și a educației cu privire la Holocaust.

O rețea a locurilor legate de Holocaust

O atenție importantă se acordă proliferării antisemitismului online, dar și pentru a proteja mai bine locurile publice și lăcașurile de cult, date fiind cazurile tot mai frecvente de vandalizare. Comisia va coopera cu industria și cu companiile IT pentru a preveni afișarea și vânzarea ilegală online a simbolurilor, a obiectelor și a literaturii legate de nazism.

Bruxelles propune de asemenea un hub european de cercetare privind antisemitismul contemporan și o rețea de situri istorice care au cunoscut Holocaustul. Este vorba despre spații care nu sunt neapărat cunoscute, de exemplu ascunzători sau locuri de execuție – dar care trebuie să rămână în amintirea publică.

Pentru a pune în valoare patrimoniul evreiesc, Comisia va invita orașele care candidează la titlul de Capitală Europeană a Culturii să abordeze istoria minorităților lor, inclusiv istoria comunității evreiești.

În același timp, Uniunea Europeană dorește să devină un lider internațional în lupta împotriva antisemitismului pe plan mondial. UE va consolida cooperarea cu Israel și va promova revitalizarea patrimoniului evreiesc la nivel mondial.

„Astăzi ne angajăm să promovăm viața evreiască în Europa în toată diversitatea sa. Dorim ca viața evreiască să prospere din nou în centrul comunităților noastre. Așa e normal să fie. Strategia pe care o prezentăm astăzi reprezintă o schimbare radicală în modul în care reacționăm la antisemitism. Europa poate prospera numai atunci când comunitățile sale evreiești se simt sigure și înfloritoare”,  a declarat cu această ocazie președinta Comisiei Europene.

O asemenea luare de poziție din partea Executivului european era necesară, date fiind cifrele prezentate chiar în comunicatul Comisiei.

Nouă din zece evrei din Europa consideră că antisemitismul a crescut în țara lor, 85 % considerând că aceasta este o problemă gravă.

Circa 38 % dintre respondenți se gândesc să emigreze întrucât nu se simt în siguranță în UE ca evrei.

În același timp, un european din 20 nu a auzit niciodată de Holocaust.

Și România trebuie să aibă propria Strategie

Strategia lansată de Comisia Europeană se întinde până în 2030 și statele membre trebuie să-și adopte propriile strategii naționale până la sfârșitul anului 2022.

În ce privește România, este important ca guvernul să adopte o strategie cuprinzătoare, date fiind fenomenele tot mai vizibile în ultima vreme. Cum ar fi proliferarea antisemitismului și a negaționismului online sau cultul criminalilor de război în Parlamentul României. Ca să nu mai vorbim de încercările de a arunca în derizoriu Holocaustul, prin folosirea simbolului stelei galbene la protestele antivacciniștilor.

Deschiderea la București a Muzeului Naţional de Istorie a Evreilor şi al Holocaustului din România, prevăzută pentru 2024, ca și inaugurarea, acum mai bine de un an, a Muzeului Pogromului de la Iași, pot fi repere importante. Nu doar pentru aducere aminte, dar și pentru a-i ajuta să știe pe cei care încă nu știu.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica