Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum scufundă China în datorii țările de pe Drumul Mătăsii (Courrier International)

cale_ferata_laos.png

Porțiune din linia de cale ferată care va lega China de Laos, în provincia Yunan, iulie 2021
Image source: 
AFP via Courrier International

Multe din proiectele chinezești care vizează dezvoltarea infrastructurii maritime și feroviare în străinătate, în special în țări din Asia, sunt ”minate” de uriașe datorii mascate. 

Mai mulți cercetători, citați de The Economist și Courrier International explică ingineriile financiare chinezești care se remarcă prin ”opacitate”.

Nu demult, la Vientiane, capitala statului Laos, muncitorii au sudat ultimii 500 de metri din noua linie ferată care leagă, ”fără întreruperi” cele două țări, un proiect care face parte din Noul Drum al Mătăsii.

Mediile oficiale chineze aduc elogii acestei noi ”realizări”, care însă aduce cu ea și niște probleme de contabilitate: bugetul de stat al micuței țări asiatice este acum îndatorat Chinei cu 3,6 miliarde de dolari (cca 3,1 miliarde euro).

Acest proiect, împreună cu altele similare, ridică datoriile ascunse ale țării față de China la o treime din Produsul Intern Brut, în condițiile în care deja datoria suverană a țării era de 60% din PIB, din care jumătate ar trebui să ajungă în China.

44 de țări datorează 10% din PIB Chinei

Finanțările chineze în țările asiatice sunt atât de complexe iar entitățile beneficiare atât de multe și de diferite, încât uneori chiar și autoritățile chineze se încurcă în socoteli.

În 29 septembrie a.c, laboratorul de cercetări AidData, de la Universitatea americană William & Mary [Virginia], a publicat date legate de astfel de proiecte, în care le-a inclus și pe cele fără contabilitate oficială, respectiv nedeclarate la Banca Mondială . Au fost contabilizate 13 427 de proiecte pentru care China a acordat împrumuturi de 800 de miliarde de dolari (cca 690 de miliarde de euro) în perioada 2000-2017. Din acești bani AidData consideră că 385 de miliarde de dolari reprezintă ”datorii mascate”.

Cercetătorii americani au ajuns de asemenea la concluzia că în acest moment 44 de țări datorează Chinei echivalentul a cel puțin 10% din PIB-ul național.

Laos ar putea pierde controlul propriei companii naționale de electricitate

În 2020 grupul țărilor G20, din care face parte și China, a acceptat să acorde facilități pentru 73 de țări puternic îndatorate, dar foarte multe din împrumuturile Chinei sunt concepute astfel încât aceste facilități să nu poată fi aplicate. Uneori guvernele țărilor beneficiare, așa cum se întâmplă în Laos, nici nu știu exact cât vor avea de plătit, pentru că împrumuturile vin, parțial, fără garanții guvernamentale și nu se adresează totdeauna unor instituții de stat.

Este adevărat că în ultimii ani ritmul de acordare a acestor împrumuturi a scăzut semnificativ (ancheta AidData se oprește în dreptul anului 2017) dar nimic nu dovedește că statul chinez nu folosește în continuare aceste metode.

În caz de neplată, chinezii preferă să prelungească durata împrumutului decât să accepte o reducere a sumei rambursabile, explică Scott Morris, cercetător la Center for Global Development, un grup de reflecție din Washington. Alteori preferă să se asocieze direct în proiect, așa cum a fost cazul din 2017, cu portul din Sri Lanka.

În cazul din Laos, unul din beneficiarii împrumutului pentru calea ferată este chiar Compania națională de Electricitate și nu este exclus ca aceasta să fie preluată la un moment dat sub control chinez în baza datoriei nerambursate, adică în momentul în care se va dovedi că proiectul nu e decât un mare eșec financiar...