Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


De ce un ”Pol-exit” nu este o opțiune nici măcar pentru guvernul de la Varșovia

Parlamentul European a cerut ieri Comisiei să acționeze imediat pentru a apăra cetățenii polonezi și fundamentele legislației UE, prin declanșarea mecanismului de condiționalitate privind statul de drept.

Decizia a venit după o dezbatere tensionată, la care au participat inclusiv  prim-ministrul polonez, Mateusz Morawiecki și președinta Comisiei, Ursula von der Leyen. În cadrul dezbaterii, premierul polonez a insistat că țara sa nu primește ordine de la instituțiile europene și că există interpretări diferite cu privire la ce înseamnă statul de drept. Premierul polonez a ținut însă să dezmintă orice intenție a țării sale de a părăsi Uniunea Europeană.  

Dar poate fi un Pol-exit o opțiune reală pentru Varșovia?

Poate că unii s-ar fi așteptat la un răspuns mai dur al Poloniei în disputa cu instituțiile europene privitoare la întâietatea dreptului comunitar.

Iată însă că ieri, în Parlamentul European, dincolo de toată retorica, premierul Mateusz Morawiecki a coborât nivelul confruntării, de la un posibil Pol-exit la o discuție despre cum ar trebui să fie relația dintre instituțiile europene și statele membre. Șeful guvernului de la Varșovia a dat asigurări că țara sa nu are de gând nicio clipă să părăsească blocul.

Să fi aceasta o declarație sinceră? Sau mai degrabă una de repliere temporară, pentru a mai potoli un pic valul de proteste declanșat în Polonia după decizia Tribunalului Constituțional?

Între cele două variante, ar fi probabil mai nimerit să vedem latura pragmatică.

De fapt, Polonia este un mare beneficiar de pe urma aderării la Uniunea Europeană și asta nu se poate schimba în viitorul previzibil.

De fapt, după cum se întreabă ziarul Le Figaro, într-o analiză a situației actuale, întrebarea ar fi mai degrabă cine în Polonia nu a beneficiat. Începând cu cei 4.300 de kilometri de autostrăzi, comparativ cu cei 543 care existau la aderare. Adăugați noua rețea de căi ferate și aeroporturi regionale, noile linii de metrou de la Varșovia, circa 8.000 de proiecte de cercetare și dezvoltare, centre culturale și așa mai departe.

Ca să nu mai vorbim de resursele alocate zonelor rurale, esențiale în strategia Partidului Lege și Justiție. De fapt, sprijinul masiv pentru acest partid în zona rurală este asigurat de finanțările europene.

Potrivit unei proiecții a Universității din Varșovia, PIB-ul pe cap de locuitor este acum cu 30% mai mare decât ar fi fost în afara UE. Și peste 80% din investițiile publice se bazează pe finanțare europeană.

După cum avertizează Eulalia Rubio de la Institutul Jacques-Delors "Fără aceste fonduri, Polonia și Ungaria nu vor mai putea programa noi proiecte".

Iar impactul va afecta, de asemenea, reputația internațională a acestor țări, întrucât va crește incertitudinea și transmite un mesaj negativ investitorilor străini pe termen lung.

Desigur, Budapesta și Varșovia bravează atunci când sugerează că n-ar avea nevoie de bani pentru a finanța revenirea.

Ungaria spune că ar putea recurge la noi emisiuni de datorii, iar Polonia  privește către China pentru emiterea unor obligațiuni în yuani. „În realitate, acestea nu sunt în măsură să compenseze acest deficit”, explică Zsolt Darvas, economist la Institutul Bruegel.

Aceste datorii, la dobânzi mult mai mari decât împrumuturile luate prin planurile de redresare, le vor crește deficitele, spune economistul.

În privința Poloniei, o orientare către China, în plină confruntare cu instituțiile europene, poate fi și o mostră de ironie tristă.

Când a lansat, acum mai bine de trei ani, controversata reformă judiciară, constând la început în pensionarea forțată a unor judecători, punerea sub control a Tribunalului Constituțional și apoi înființarea unei instituții de sancționare a magistraților, asemănătoare Secției Speciale de la noi, totul a fost justificat prin necesitatea curățirii justiției de rămășițele comuniste.

Și dacă aceasta a fost explicația oficială, rămâne o ironie amară ca același guvern, al aceluiași partid, să privească acum tocmai spre China, cu regimul ei autoritar, în care nu se poate vorbi nici de justiție independentă, nici de stat de drept. Și, mai presus de toate, care devine tot mai mult o amenințare pentru sistemul de valori occidental.

Și un Post Scriptum: În plenul Parlamentului European, premierul Poloniei a anunțat abolirea controversatei Camere Disciplinare, considerată de instituțiile europene ca un instrument de presiune asupra magistraților. La fel ca Secția Specială din România.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 20 octombrie 2021