Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Statul de drept: Polonia amendată cu 1 milion de euro pe zi

justitie UE

Curtea Europeană de Justiție a stabilit amenda pentru nerespectarea statului de drept în Polonia la 1 milion de euro pe zi. Aceasta se aplică din momentul în care este deschis emailul prin care guvernul polonez este înștiințat de decizie. Dacă Varșovia nu plătește, Bruxelles ar putea decide să-i reducă fondurile europene. 

Acesta este al doilea pas făcut de Curtea Europeană de Justiție în dosarul statului de drept în Polonia. In decizia sa  din 14 iulie Curtea  vorbea despre amendarea Poloniei pentru „prejudicii grave și ireparabile aduse aparatului justiției”. 

Curtea precizează că amenda se aplică din momentul primirii acestei înștiințări de catre Varșovia. Orice zi care trece apoi fără ca amenda să fie plătită va atrage după sine penalități.

Comisia Europeană ar putea decide la un moment ca suma datorată de Polonia să fie dedusă din fondurile europene ce-i revin (57 de miliarde de euro pe termen mediu). 

Polonia a fost amendată recent tot de Curtea Europeană de Justiție la plata a 500 de mii de euro pe zi pentru nerespectarea normelor de mediu. Este vorba despre refuzul guvernului lui Mateusz Morawiecki de a închide exploatarea de lignit de la Turow, lângă Bogatynia. 

In acest al doilea caz, Comisia a anunțat deja că-și va aloca sumele ce-i revin din fondurile UE ale Poloniei. 

Problema este însă că deciziile Curții Europene nu se mai aplică în Polonia din 14 octombrie. La acea dată a fost publicată în Monitorul Oficial polonez decizia Curții Constituționale care a declarat legea UE incompatibilă cu cea poloneză. 

Guvernul de la Varșovia a anunțat deja că nu are de gând să plătească prima amendă și este de asteptat că n-o va plăti nici pe a doua. 

Polonia devine astfel singurul stat membru care s-a sustras legii europene fără a părăsi UE și care a primit cele mai mari amenzi din cauza acestei atitudini. 

Problema este fără rezolvare şi ea aduce un prejudiciu grav imaginii și stabilității construcției comunitare. 

O posibilă soluție?

Intre timp, premierul belgian Alexander de Croo a promis într-un discurs susținut la Colegiul Europei de la Bruges că statele membre nu vor lasă Comisia Europeană și Parlamentul European singure în această încercare. 

De Croo, care l-a interpelat dur pe Morawiecki după ce acesta a declarat că UE vrea să declanșeze „un al treilea război mondial împotriva Poloniei”, dă de înțeles că se vor lua decizii împotriva Poloniei chiar și la nivelul unde acestea erau până acum blocate. 

Ungaria şi Polonia se află de ani de zile în procedura articolului 7 a Tratatului UE fără ca Bruxelles să le poată atinge din cauza faptului că discuțiile sunt blocate la nivelul statelor membre. 

Supremația dreptului UE?

Intre timp, Bruxelles nu reușește să explice unor capitale de ce legea UE este „mai importantă” decât cea națională”. 

Termenii sunt greșit aleși, însă. 

Legea UE nu primează asupra celei naționale în sensul că o înlocuiește, ci ea se asigură că deciziile luate împreună de toate statele membre sunt aplicate la fel peste tot. In acest sens , se poate spune că legea UE este „mai importantă”, fiindcă o legislație decisă la Bruxelles – cu derogările de rigoare uneori – trebuie aplicată apoi de toate statele membre. 

In fine, legea UE este ultimul recurs pentru democrație acolo unde democrația este amenințată. Ea este cea care asigură bunul mers al unui stat dacă presa, justiția și opoziția sunt scoase din joc. 

Legea UE reprezintă soclul construcției comunitare și prin urmare ea este acceptată ca atare și în cunoștință de cauză de toate statele membre în momentul respectiv al aderării lor.