Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Uniunea Europeană vrea să „îndulcească” regulile de deficit și datorie. Ținta: creșterea și investițiile să nu fie afectate

comisia_europeana.jpg

Uniunea Europeană vrea să „îndulcească” regulile de deficit și datorie. Ținta: creșterea și investițiile să nu fie afectate
Uniunea Europeană vrea să „îndulcească” regulile de deficit și datorie. Ținta: creșterea și investițiile să nu fie afectate
Sursa imaginii: 
Pixabay (ilustrație)

Recent, Comisia Europeană a lansat în dezbatere publică un subiect cât se poate de „fierbinte”: modificarea regulilor bugetare la nivelul Uniunii Europene. Tema a fost deschisă încă din anul 2020, dar dezbaterea a fost amânată din cauza pandemiei. Acum, când efectele crizei sanitare se văd în economie este un motiv în plus pentru a discuta noi reguli bugetare.

În principiu, decidenții politici europeni susțin ideea că reducerea datoriei publice trebuie să se facă fără a periclita creșterea economică și investițiile în tehnologii „verzi”. Toate bune și frumoase, doar că de la principii până la găsirea unor soluții practice s-ar putea să fie cale lungă și presărată cu multe controverse. 

Pactul de Stabilitate și Creștere a fost semnat în anii 90 și modificat și adaptat în anul 2010, o dată cu criza economică. Principalele borne ale Tratatului de la Maastricht, deficit bugetar de 3% și datorie publică de 60% din PIB, au fost multă vreme adevărați „spini în coastele” statelor tentate să aibă o expansiune bugetară fără niciun control. Cu atât mai mult cu cât regulile europene prevăd și sancțiuni pentru statele care încalcă normele.

Anul 2020, respectiv pandemia, a adus statele membre într-o situație inedită: deficitele bugetare au explodat, la fel și datoria publică. În fața acestei situații, Comisia Europeană a suspendat pentru o perioadă aplicarea regulilor bugetare stricte. Acum, însă, se pune problema revenirii la vechile norme sau modificarea lor.

Datoria publică, la nivelul Uniunii Europene, era la sfârșitul anului trecut, de 97%, în zona euro și de 90% din PIB la nivelul Uniunii. De asemenea, deficitul bugetar depășește cu mult bariera de la Maastricht, fiind, în Uniunea Europeană, de 6,9% din PIB.

Scăderea datoriei și a deficitului sunt necesare, dar ele trebui să se facă fără a pune „bețe în roate” creșterii economice. Unul dintre părinții regulilor bugetare ale Pactului de Stabilitate, economistul german Klaus Regling, astăzi, președintele Mecanismului European de Stabilitate, a declarat că „ținta de 60% a datoriilor avea sens în urmă cu 30 de ani, acum, însă, lucrurile s-au schimbat și guvernele gestionează mai ușor situația datoriilor”.

Este un bun pas pentru discutarea regulilor, dar lucrurile nu vor fi simple. Ca de obicei, așa-numitele „state frugale”, Austria și țările nordice, își doresc menținerea unor norme stricte. Alte state europene, în frunte cu Franța, pledează pentru scoaterea din calculul deficitului bugetar a investițiilor în tehnologii „verzi” și a celor în capitalul uman. Unii economiști propun excluderea din deficitul bugetar a cheltuielilor cu cercetarea sau a celor cu educația.

Sunt multe variante, iar Comisia Europeană ar trebui să facă o analiză a problemelor structurale ale fiecărei țări, ceea ce ar însemna o procedură lungă, dificilă și posibil criticată. Această abordare a temei ar fi o sursă de conflicte între statele membre, fiind de așteptat ca nicio țară să nu accepte să aibă mai puțină libertate bugetară decât celelalte.

Consiliul Fiscal European, o instituție de analiză independentă pe lângă Comisia Europeană, a propus în raportul de anul trecut trei principii pe baza cărora să se facă simplificarea cadrului bugetar: găsirea unei ancore de care să fie legată datoria pe termen mediu, stabilirea unei reguli care să limiteze creșterea cheltuielilor primare operaționale, dar care, în același timp, să protejeze investițiile bugetare și introducerea unei clauze de ieșire, de evadare. 

Ideal ar fi să existe o înțelegere rapidă, la nivel european, pentru ca noile reguli să se aplice începând cu anul 2023, atunci când normele bugetare, suspendate acum, vor fi introduse din nou. În România, relaxarea cadrului bugetar este, de multe ori, înțeleasă greșit. De data aceasta abordarea ar trebui să fie alta. Noile reglementări nu ar trebui văzute ca un bun motiv pentru a crește cheltuielile bugetare, ci ca un bun moment pentru finanțarea investițiilor publice.

 
Rubrica Economia Reală din 1 noiembrie 2021