Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Hong Kong: unul din ultimele simboluri ale democrației în pericol

monument_hong_kong.png

În stânga, procesul în curs de arhivare 3D; în dreapta, statuia în mărime naturală dedicată victimelor masacrului din Piața Tienanmen
Sursa imaginii: 
© Les Observateurs de France24

De mai bine de 24 de ani, statuia „Stâlpul rușinii”, dedicată victimelor masacrului din Piața Tienanmen, domină holul Universității din Hong Kong. Autoritățile au anunțat oficial că sculptura va fi în curând îndepărtată, dar mai mulți susținători ai democrației s-au mobilizat pentru a arhiva digital unul dintre ultimele simboluri ale memoriei colective pro-democrație a orașului.

Toți studenții care au trecut pe holurile Universității din Hong Kong (HKU) au remarcat-o: „Stâlpul Rușinii” este o sculptură portocalie impunătoare, în care corpurile și chipurile bărbaților, femeilor și copiilor sunt parcă îngreunate de o expresie distorsionată de groază și disperare.

Artistul danez Jens Galschiøt este cel care a creat sculptura, pe care a dedicat-o tuturor victimelor masacrului din 4 iunie 1989, când armata chineză a zdrobit într-o baie de sânge protestele studențești pro-democrație ce luaseră amploare în Piața Tiananmen din Beijing. Dezvelită în 1997, sculptura a fost vopsită în portocaliu cu ocazia Jocurilor Olimpice din 2008, pentru a crește gradul de conștientizare în privința încălcărilor drepturilor omului pe teritoriul Chinei.

Foto: La baza stâlpului sunt inscripționate cuvintele: „Fie ca bătrânii să înceteze să-i omoare pe tineri.”

După mai multe măsuri de blocare a comemorării Masacrului de la Tiananmen de-a lungul anului trecut, de la sechestrarea de către autorități a colecțiilor ,,Muzeului 4 iunie”, până la interzicerea ei, sau chiar eliminarea oricărei mențiuni a evenimentului din manualele școlare, „Stâlpul rușinii” a rezistat în continuare tentativei Beijingului de a șterge acest trecut sângeros din memoria colectivă a Hong Kong-ului. Totuși, în octombrie anul trecut, conducerea universității a cerut ca acesta să fie îndepărtat definitiv.

Activiștii pro-democrație au reacționat iar autorul Jens Galschiøt a subliniat că această acțiune i-ar putea deteriora sculptura.

Absolventa de artă și drept a Universității din Hong Kong, acum rezidentă a orașului Sydney, Sophie Mak, a venit, alături de prietena ei, cu ideea de a crea un model 3D virtual pentru a conserva opera de artă. După care, a făcut un apel pe Twitter pentru a obține cât mai multe fotografii și videoclipuri cu sculptura. A primit peste 1000 de imagini de la studenții din regiune, sau chiar de la fotojurnalişti.

Foto: Câteva din miile de fotografii primite de Sophie Mak

,,Primul meu curs de istorie la HKU a fost chiar despre acest Stâlp al Rușinii, vechi de 24 de ani. El are exact vârsta mea, ceea ce înseamnă foarte mult pentru mine. Dorința de a elimina statuia este o modalitate de a rescrie istoria și de a suprima memoria colectivă, așa cum fac autoritățile cu toate încercările noastre de a o menține”, declară Sophie.

Tânăra a descoperit apoi că membrii colectivului Lady Liberty aveau exact aceeași idee, dar și mai multe cunoștințe tehnice. Fondat în timpul protestelor din 2019, acest grup folosește arta pentru a atrage atenția asupra a ceea ce se întâmplă în Hong Kong prin mijloace vizuale.

Flash, în vârstă de treizeci de ani, este unul dintre membri: ,, Am încercat duplicarea sculpturii în format digital, pentru a o arhiva. Am vrut să ținem cont de cât mai multe detalii, chiar și în ceea ce privește expresiile faciale. Prin urmare, am mers direct la HKU pentru a face fotografii în prim-plan și panoramice și pentru a filma videoclipuri pe care le-am introdus apoi în două programe software diferite, care fac posibilă reproducerea imaginii 3D.”

Foto: Software-ul folosit inițial este Meshroom, apoi ZBrush pentru detalii. Cadrele albe corespund imaginilor de referință. Tehnica de creare a imaginilor 3D din fotografii și videoclipuri se numește fotogrammetrie. © Les Observateurs de France 24

„Totul arată cât de puțină libertate ne-a mai rămas”

De la punerea în aplicare a „legii securității naționale” la 1 iulie 2020, care permite efectuarea de arestări pe motive destul de vagi, precum „amenințări la adresa securității naționale”, vocile disidente dispar treptat în Hong Kong, principalele instituții media pro-democrație sunt reduse la tăcere, iar susținătorii suveranității poporului sunt arestați, fug în străinătate sau păstrează discreția pentru a evita sancțiunile, inclusiv închisoarea.

În acest context, a devenit din ce în ce mai dificil să se păstreze memoria colectivă, după spusele lui Flash: „Stâlpul Rușinii întruchipează o anumită libertate de exprimare de care ne-am bucurat mereu crescând în Hong Kong. Îndepărtarea lui întruchipează ce ne așteaptă. Fie că vorbim de represiune sau control, cei care doresc retragerea lui sunt de partea guvernului. Totul pentru a demonstra cât de puțină libertate ne-a mai rămas aici. Nu le convine, așa că îl dau la o parte.”

Pe 15 septembrie, nouă persoane care ținuseră un moment de reculegere în fața „Stâlpului” au fost condamnate la câteva luni de închisoare, iar grupul care a inițiat evenimentul a fost desființat.

„Nu pot trimite forțele de ordine să dea jos o lucrare de pe internet

Sophie și „Flash” speră că, arhivând sculptura sub forma unei moșteniri virtuale, o pot face accesibilă viitoarelor generații care nu vor mai avea acces fizic la acest simbol. Dar, potrivit lui Flash, chiar și internetul este departe de a fi un refugiu sigur: ,, Arta poate fi cenzurată și online, deși e mai dificil, pentru că nu pot trimite forțele de ordine să dea jos o lucrare de pe internet”.

În acest ,,muzeu digital”, Stâlpul se alătură primei statui salvate de la distrugere în 2019 de colectivul Lady Liberty, reprezentând un demonstrant tipic.

După renunțarea la Stâlpul Rușinii, va mai rămâne în picioare un singur monument care să amintească de evenimentele din Tiananmen: o replică a „Zeiței Democrației”, instalată la Universitatea din Hong Kong în 2010.

La începutul lunii noiembrie, „Stâlpul rușinii” era încă pe soclu, deși inițial se stabilise să fie scos până pe 13 octombrie. Universitatea nu a comunicat detalii cu privire la întârziere, dar acestea par a fi de natură juridică, ținând cont de procesul lansat de artistul Jens Galschiøt, care dorește conservarea operei.

 

Traducere realizată de Irina Șerban după articolul publicat de France24