Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: ”Noi, ucrainenii, ne îndoim adesea: A fost Crimeea ucraineană?”

Ce au simțit elevii ucraineni din Crimeea atunci când această regiune a fost ocupată de către Rusia? Identitatea națională a locuitorilor Crimeei a fost privită mereu prin prisma propagandei ruse despre înfrățirea popoarelor. Chiar și unii ucraineni cred că întreaga populație din regiune este prorusă. Dar este acest lucru adevărat? Iata întrebarea la care răspunde un tânăr profesor de istorie care a trăit pe pielea lui ocupația și acum a făcut un studiu despre sentimentele elevilor din Crimeea când li s-a cerut să cânte imnul rusesc.

„Pentru mine, ocupația a început când steagul ucrainean a fost luat de la școala noastră și înlocuit cu cel rusesc. La ultimul clopoțel al clasei a IV-a, profesorii ne-au obligat să cântăm imnul național al Rusiei. A fost foarte dureros și umilitor pentru mine (...) Sunt ucraineană și dintr-o dată mi se spune că sunt de altă naționalitate. Această trădare a profesorilor ne-a șocat,” povestește o adolescentă de 16 ani, pe nume Violetta, care avea 9 ani în momentul ocupației rusești a Crimeei. Părinții săi și-au părăsit casa din orașul Alushta și s-au mutat la Kiev.

Pravda.com.ua publică un articol despre un studiu realizat de un tânăr profesor de istorie despre ceea ce au simțit elevii ucrainieni din Crimeea în 2014, când regiunea a fost ocupată de trupele rusești. Tânărul profesor de astăzi avea 18 ani acum 7 ani și a fost martor la ocupația Crimeei și a Donbasului.

 „Tema ocupației Crimeei este privită întotdeauna în contextul poveștilor de propaganda rusă care se concentrează asupra frăției dintre popoare, conform cărora populația Crimeei s-a identificat mai mult cu lumea rusă  decât cu Ucraina. Societatea ucraineană se ceartă întrebându-se dacă Ucraina a făcut suficient în cei 23 de ani de independență (după căderea URSS, n.r.) pentru a ucrainiza Crimeea,” scrie Pravda.com.ua.

 „Noi, ucrainenii, ne îndoim adesea: A fost Crimeea ucraineană? Unii își iau libertatea de a generaliza că majoritatea oamenilor din Crimeea sunt pro-ruși. Dar este cazul? În anii de independență de după 1991, s-au născut mai multe generații care nu au mers niciodată la grădinița sovietică, nu au cântat cântece despre popoarele infrațite și au studiat limba și istoria ucraineană la școală.  Ei știau un singur lucru despre Rusia: este o țară vecină,” continuă publicația ucraineană.

   

Nordul fierbinte: de ce crește temperatura în Rusia mai repede decât în ​​alte țări?

La acestă întrebare răspunde Vladimir Semenov, Director adjunct la Institutul de Fizică și Atmosferă al Academiei Ruse de Științe și șeful Laboratorului de Climatologie al Institutului de Geografie, într-o conversație cu Moscova 24.

„Temperatura medie crește mai rapid pe pământ în toate regiunile nordice: în Rusia, Canada, Alaska și în alte părți,” explică climatologul. „Acest lucru este legat de efectul a ceea ce se numește amplificare polară, cea mai mare creștere a temperaturii fiind observată la latitudini mai înalte, în timp ce la latitudini mai joase, încălzirea este mai mică.  Climatologul adaugă că în regiunile circumpolare există un strat de zăpadă care, atunci când se micșorează, face ca pământul din regiune să se întunece. Din acest motiv, planeta absoarbe mai multă radiație solară și se încălzește și mai mult,” explică specialistul.

Potrivit acestuia, temperatura în capitala Rusiei poate crește cu 6 grade în urmatorii 50 de ani dacă nu se reduce cantitatea de gaze cu efect de seră.

De altfel și „Vladimir Putin a declarat în plenul summitului G20 că temperatura medie în Rusia crește de 2,5 ori mai repede decât în ​​alte țări.”

 

Republica Moldova: Unii pedagogi nu și-au primit salariile încă din august

Acesta este un titlu din publicația de limba rusă, bloknot-moldova.md potrivit căreia, situația este valabilă pentru cadrele didactice din câteva raioane din țară. Suma s-ar ridica la 69 milioane de lei moldovenești, aproximativ 3,4 milioane de Euro. Publicația îl citează pe parlamentarul Partidului Socialiștilor din Republica Moldova, (PSRM în opoziție, nr.r.) Petru Burduja. Acesta este vice-președintele comisiei economiei, buget și finanțe din Parlamentul Moldovei.

„Deputatul a menționat că suma datoriilor ar putea fi mult mai mare dacă va fi luat în calcul faptul că Ministerul Finanțelor încă nu au oferit informații clare pe acest subiect.”

 

Au Participat la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Maxime ZINOVINE, Federatia Rusa

Cristina CHIFA, Republica Moldova

Sofia DALEKA, Ucraina

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 5 noiembrie 2021