Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Migrația prin Belarus: NATO și UE nu menționează Rusia

w1024-p16x9-2021-10-29t225028z_8906428_rc2qjq92aja2_rtrmadp_3_europe-migrants-belarus-poland.jpg

migratie Belarus Polonia
UE se află din nou prinsă în capcană și nu are soluție
Sursa imaginii: 
Reuters - Kacper Pempel

UE și NATO au reacționat în urma ultimelor evenimente petrecute la granița Poloniei cu Belarus cerând autorităților de la Minsk să respecte legea internațională. NATO pomenește chiar de un „atac hibrid”. Nicăieri nu este menționată, în bine sau în rău,  implicarea Rusiei. 

UE subliniază caracterul urgent al aspectului umanitar privind valul de migrație care forțează cum intrarea în UE prin Polonia. 

Dar tot Bruxelles, prin vocea Comisiei Europene, cere extinderea sancțiunilor împotriva regimului de la Minsk, menționând și sancțiuni împotriva companiei aeriene Belavia. Statele membre UE sunt invitate să le aprobe rapid. 

Presedintele UE, Charles Michel, somează Minsk să respecte legea internațională și respinge instrumentalizarea migranților ca formă de presiune politică asupra europenilor. 

La NATO, secretarul general Jens Stoltenberg menționează un „atac hibrid” și a unei tactici hibride inacceptabile” din partea Belarusului. 

UE are acum mai multe opțiuni, toate imperfecte sau chiar de nedorit. 

Un zid poate fi construit la frontiera externă a UE cu Belarus, așa cum cere Polonia, dar asta ar crea un dezastru umanitar în Belarus de care europenii s-ar face în parte responsabili. 

Migranții ar putea fi primiți în UE cu brațele deschise. In afara Germaniei nu îi dorește de fapt nimeni și niciun guvern UE nu ia acest risc politic. 

Un acord cu autoritățile de la Minsk pentru stoparea migrației este posibil, ba chiar dorit de Belarus, dar aceasta ar valida un regim totalitar și i-ar pune în pericol și mai mult pe opozanții regimului. 

In fine, a patra opțiune, cea a sancțiunilor bine direcționate și un alt acord cu Turcia în paralel ar putea fi o soluție temporară. Dar ea nu se poate lipsi de o implicare a Moscovei pe care niciun responsabil UE nu o menționează acum...

Astfel, în contextul acestei situații delicate, trei aspecte merită subliniate. 

In primul rând , refuzul UE de a se dota cu o politică comună de azil și imigrație o face din nou vulnerabilă  în fața vecinilor săi care nu-i doresc numai binele. Pâna de curând Turcia și acum Turcia și Belarus, nu fără ajutorul Rusiei – folosesc migrația drept armă politică. 

In al doilea rând, se remarcă absența oricărei mențiuni făcute la "partenerul" rus de dialog european și transatlantic. Unul dintre motivele acestei omisiuni poate fi faptul că ministrul de externe rus Serghei Lavrov sugerează ca UE să plătească Belarus pentru a stopa migrația. 

UE are deja un astfel de acord cu Turcia, în valoare de 6 miliarde de euro – sumă care a fost mai mult de jumătate deja plătită. Este limpede că respinge un al doilea acord de acest tip, având în vedere că primul a dus la un șantaj fără menajamente din partea Ankarei. 

Dar de fapt astfel de probleme – ca cea care implică acum strategic Belarusul – se pare că pot fi discutate doar într-un dialog strategic cu Rusia, pe care o parte din statele membre UE îl refuză în continuare. 

In fine, presiunea migrației de la granița poloneză repune Polonia în centrul dezbaterilor de la Bruxelles, dar de data aceasta nu în postura de copil problemă al Europei, ci în cea de victimă. Guvernul lui Mateusz Morawiecki, certat mai departe cu statul de drept, încearcă să tragă un profit maxim din această situație.