Ziarul ”Kyiv Post” și înclinațiile autocratice ale lui Zelenski

Ziarul Kyiv Post a fost până ieri un centru de educație pentru mulți jurnaliști ucraineni, o școală a profesiei de jurnalist în tot sensul cuvântului și un important formator de standarde în jurnalismul ucrainean. La nivel de consumatori de informație a fost un ziar de nișă, orientat spre un public bine educat, în general urban și vorbitor de limbă engleză.

Important, Kyiv Post a fost o sursă primară de informare pentru ambasade, guverne străine, expați și în general pentru oricine este interesat de Ucraina, dar nu vorbește limba ucraineană sau rusă. Ei bine, începând cu ziua de ieri acest ziar, subit, a fost trecut în neființă.

În manualele de istorie, dar cum?

Chiar dacă este abia la jumătatea primului mandat, președintele Ucrainei, Volodîmir Zelenski, vrea să intre deja în manualele de istorie. Cu cinci zile în urmă, Zelenski a semnat o lege specială pentru lupta cu oligarhia. Este o lege fără precedent și, potențial, cu impact sistemic asupra vieții social-politice din Ucraina.

Una din prevederile esențiale ale legii face referire la mass-media pe care o controlează oligarhii și necesitatea de a-i priva pe cei care sunt oficial desemnați ca oligarhi de utilizarea media ca instrument de influență în viața politică. Ieri însă, sfera informațional-politică de la Kiev a fost martora unui eveniment trist și contradictoriu: încetarea activității unicului ziar ucrainean de limbă engleză Kyiv Post.

Conform opiniei multor experți, închiderea acestui ziar este imputabilă președintelui ucrainean, iar la capătul acestui proces stă interesul administrației prezidențiale de a-i pregăti lui Zelenski viitoarea campanie electorală, până la care, ce-i drept, mai e destul timp.  

Dar mai întâi este necesară o scurtă prefațare a evenimentului de ieri. Omul de afaceri Adnan Kivan, proprietarul acestui ziar începând cu 2018, a disponibilizat in corpore redacția ziarului. Adnan Kivan, considerat de mulți ziariști un ”oligarh ascuns”, adică unul care se ține la distanță de prima linie a contactului cu publicul, a declarat că problema ziarului nu este finanțarea, ci politica „redacțională. Acesta și-ar dori relansarea ziarului într-un viitor apropiat, dar de data aceasta într-un format mai extins, incluzând și o ediție de limba ucraineană.

Ziariștii proaspăt concediați de la Kyiv Post au declarat și explicat pe parcursul zilei de ieri că decizia lui Adnan Kivan este una politică, iar firul deciziei duce la președinția ucraineană . De-a lungul activității acestui ziar, politica redacțională a fost percepută de breasla de jurnaliști din Ucraina drept unul obiectiv și critic față de orice guvernare. Pentru magnatul Adnan Kivan, însă, procurarea ziarului a fost mai degrabă o chestiune de statut.

Orice miliardar ucrainean care se respectă trebuie să aibă în proprietate cel puțin un ziar și un canal de televiziune, și poate chiar un club de fotbal. Totodată, pentru magnatul ucrainean, independența redacțională se pare că era mai degrabă opțională.

Acest lucru a fost confirmat ieri, când Kivan, la o lună de la publicarea de către ziarul Kyiv Post a investigației Pandora Papers pentru Ucraina, a concediat întreaga redacție. În acea investigație, vedetă a fost nimeni altul decât președintele Volodîmir Zelenski, care se pare că ar avea ascunse prin conturi off-shore o sumă de 40 de mln de Euro. În mod cât se poate de evident, această investigație a lovit puternic în imaginea publică a președintelui Zelenski.

Un alt eveniment de fundal al acestei decizii ține de semnarea de către Zelenski a legii anti-oligarhie, lege pe care a semnat-o cu cinci zile în urmă. Foarte simplu spus, Adnan Kivan ar putea cădea sub incidența acestei legi, și, drept consecință ar putea fi inclus într-un registru al oligarhilor care este publicat de Consiliul de Securitate și Apărare al Ucrainei.

Deși magnatul cu pricina nu este un jucător oligarhic de primă linie, cel mai probabil acesta a decis să nu riște în relație cu administrația prezidențială, mai ales după ce s-a zvonit că șeful administrației prezidențiale, Andrii Yermak, a făcut presiuni asupra sa în rezultatul investigației din Pandora Papers. Într-un final, Adnan Kivan a decis să ”reseteze” ziarul, cel mai probabil ca să evite soarta unor oligarhi proaspăt sancționați de lege ca Rinat Ahmetov, Petro Poroșenko, Igor Kolomoiski și mulți alții.   

Ce concluzie de etapă putem trage?

Administrația lui Zelenski se pregătește deja pentru alegeri, chiar dacă acestea trebuie să aibă  loc abia în doi ani și jumătate. Însă pentru a intra de pe piciorul drept în campanie, administrația Zelenski are nevoie de o presă cu căluș la gură. Mulți jurnaliști ucraineni vorbesc despre semi-autoritarism și despre revenirea unui ”Ianukovici timpuriu” în spațiul public. Este cel mai probabil o exagerare, dar tendințele sunt îngrijorătoare.

Pe de o parte, Zelenski se ocupă de ”de-oligarhizare” și vrea să intre în manualele de istorie; pe de altă parte, Zelenski, prin intermediul administrației sale, neutralizează anumite segmente ale presei. Iar în acest context, devine evident că legea anti-oligarhie implementată din spatele unei agende politice secrete, produce efecte perverse pentru pluralismul media.

Cu toate că oligarhii ucraineni dețin holdinguri media de care iată sunt impuși să se debaraseze, acestea sunt în permanentă competiție, atât politică, cât și comercial-informațională. Această realitate a contribuit în mod constructiv la un climat pluralist în spațiul public.

Odată cu legea anti-oligarhie există riscul ca acei oligarhi care doresc să rămână în politică, vor trebui să renunțe la finanțarea acestor holdinguri, sau să se conformeze de fațadă prin plasarea proprietății în mâinile unor terți. Astfel, se va produce o erodare a calității dezbaterii publice ce va avea nu numai un efect economic negativ asupra spațiului mediatic, dar va alimenta  și mai mult pornirile autocratice ale celor ce vor deține cheia de la administrația prezidențială ucraineană. Cazul ziarului Kyiv Post este cât se poate de elocvent în acest sens.