PSD susține că va crește pensiile și alocațiile. Promisiuni populiste sau planuri fezabile?

Aurelian Dochia: PSD a mers întotdeauna în această direcție de câștigare de voturi prin măsuri de creștere a pensiilor, a salariului minim, a diverselor forme de alocații. Este o motivație care rămâne valabilă din punct de vedere politic. Probabil că toate forțele politice la un anumit moment ajung la astfel de măsuri. Însă, deocamdată nu am văzut niciun fel de discuție și niciun fel de estimări privind impactul bugetar pe care astfel de măsuri l-ar avea. Știm foarte bine că deși bugetul pe 2022 s-ar putea să arate ceva mai bine decât erau prognozele de la începutul anului, ne așteaptă un an greu în continuare. Deja anumite semne de slăbiciune se fac simțite încă de acum, de la sfârșitul anului 2021. Asta s-ar putea să se întărească în 2022. Creșterea economică își va pierde mult din viteză. Și avem obligația potrivit regulilor europene, să încercăm să mergem către o corectare a deficitului bugetar, care este foarte mare. Anul trecut, în anul pandemiei a depășit 9% din produsul intern brut. Anul ăsta s-ar putea să ajungă undeva la sub 7%. Dar noi avem obligația să ajungem la sub 3% până în 2024. Asta este foarte greu.

Reporter: Cât de fezabile sunt măsurile impuse de social-democrați, respectiv creșterea pensiilor, a indemnizației sociale minime, a alocației pentru copii, toate încă din luna decembrie a acestui an?

AD: Fezabile pe hârtie sunt. Însă, așa cum spuneam, nu avem o estimare a impactului bugetar și nu avem o estimare pe termen mai lung. E adevărat că anumite măsuri care fuseseră prevăzute în legea aprobată de PSD acum câțiva ani au fost suspendate. De exemplu, în privința creșterii pensiilor în anul pandemiei, în anul 2020. Pe undeva există obligația de a merge mai departe cu aplicarea acelei legi. Numai că între timp fusese o discuție privind reforma în general a sistemului de pensionare. Știm bine că există foarte multe inechități în modul în care diverse cohorte de pensionari au ieșit la pensie și condițiile pe care le-au prins. Acestea fac ca oameni cu contribuții egale și cu condiții similare să iasă cu pensii foarte diferite datorită momentului în care au ieșit la pensie. Astea trebuie corectate. Tot sistemul de pensionare trebuie revăzut. Cred că asta era prioritate și nu revenirea la o creștere arbitrară cu un anumit procent a pensiilor la un anumit moment.

Rep: Pentru dumneavoastră ca economist, cum arată această „înfrățire” între PNL și PSD din perspectiva necesităților de natură economică ale țării, din perspectiva proiectelor mari ca PNRR? Acesta înseamnă atâtea lucruri, construcție de spitale, de infrastructură, de mediu. Cum credeți că s-ar descurca liberalii și social democrații într-un guvern de coaliție în rezolvarea acestor chestiuni esențiale pentru țară?

AD: Surprinzător, cred că din perspectiva programului PNRR o asemenea coaliție poate că ar da mai multă forță, având o majoritate semnificativă în Parlament. Probabil că măsurile necesare ar putea să fie luate cu mai multă ușurință. Știm bine că prin programul PNRR ne-am asumat niște obligații față de Uniunea Europeană. Aceste obligații de multe ori presupun decizii politice dificile care necesită o susținere parlamentară solidă. Ar fi fost foarte dificil fără o asemenea susținere parlamentară ca condiționalitățile legate de PNRR să fie puse în practică. S-ar putea ca în această coaliție să existe suficiente voturi pentru a o pune în practică.

Rep: Asta dacă social-democrații și liberalii nu se vor certa după șase luni.

AD: Asta voiam să spun. Există acest risc. Între ei există divergențe semnificative. Mi se pare că PNRR-ul este un element de unire. Toată lumea are interesul să atragem banii din PNRR. Am spus de mai multe ori. Dezvoltarea noastră în următorul deceniu depinde de modul în care atragem aceste fonduri importante pentru România. Există un interes ca să mergem înainte pe drumul ăsta. Asta ar putea să îi țină împreună. Pe de altă parte, există foarte multe riscuri ca lucrurile să nu meargă bine și atunci ne întoarcem la punctul în care suntem acum, iarăși dispute, iarăși căutarea unor noi formule de coaliție.

Ascultă: