Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


”UE nu e solidară cu Polonia în criza migranților”. Fals...

mateusz_morawiecki.png

Premierul polonez Mateusz Morawiecki la tribuna Parlamentului European, în prezența președintei CE, Ursula Von der Leyen, Strasbourg, octombrie 2021
Sursa imaginii: 
AP - Ronald Wittek via rfi.fr

După cum a transmis Agenția Reuters, liderii principalelor grupuri politice din Parlamentul European, au solicitat Comisiei Europene înghețarea aprobării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) al Poloniei până când aceasta va respecta statul de drept și primatul dreptului european în fața celui polonez. Momentul coincide cu atacul hibrid de la frontiera răsăriteană a Poloniei – iar aceasta a dat naștere la unele speculații.

Scrisoarea a fost semnată de președinții grupurilor PPE, S&D, Renew Europe, Verzii și Stânga din Parlamentul European. Grupurile lor numără împreună mai mult de trei sferturi dintre eurodeputați.

În documentul înaintat Comisiei Europene se afirmă că ”un guvern care neagă primatul legislației UE și încalcă principiile statului de drept nu poate fi considerat demn de încredere în îndeplinirea angajamentelor și obligațiilor prevăzute de instrumentele noastre juridice”. Cu alte cuvinte, banii pentru care se împrumută întreaga Uniune Europeană nu sunt pe mâini sigure în Polonia.

După publicarea acestei știri, în spațiul public au apărut comentarii care legau această scrisoare de agresiunea hibridă pe care Polonia o suferă în aceste zile la granița sa cu Belarusul. Mai precis, guvernului de la Varșovia i se înfige cuțitul în spate, pe când tocmai are de apărat granița răsăriteană a Uniunii Europene, în fața provocării puse la cale de regimul dictatorial de la Minsk.

 

Aici ar fi de făcut câteva precizări...

Mai întâi de toate, că scrisoarea liderilor politici din Parlamentul European nu are nicio legătură cu criza de la frontieră. În această privință, Polonia a primit și primește întreaga solidaritate din partea Uniunii Europene, atât la nivel de instituții cât și de state membre.

Miniștrii de externe au căzut de acord imediat asupra unui regim extins de sancțiuni, vizând toți actorii implicați în traficul de persoane, inclusiv companii aeriene sau agenții de turism. Iar decizia a fost luată în pofida tuturor amenințărilor lansate de Alexander Lukașenko.

Angela Merkel l-a pus în gardă pe dictatorul de la Minsk, în cursul unei convorbiri telefonice, asupra consecințelor grave pe care le-ar putea avea continuarea provocării de la frontieră.

Iar avertismentele, combinate cu teama companiilor implicate de a nu-și pierde accesul pe piața europeană, par să dea rezultate. Minskul a anunțat primele repatrieri ale unor migranți irakieni. Dar, desigur, situația trebuie urmărită cu atenție : ar putea fi un simplu bluff al regimului dictatorial.

Extinzând un pic aria, să remarcăm luarea de poziție fără precedent a Franței, în contextul masării de trupe și echipamente militare rusești la frontiera Ucrainei. 

În cadrul unei convorbiri telefonice purtate luni cu Vladimir Putin, preşedintele Emmanuel Macron şi-a exprimat voința de a apăra integritatea teritorială a Ucrainei. O atitudine care se adaugă avertismentelor lansate de Alianța Nord-Atlantică.

 

Ar fi putut Polonia să beneficieze de mai mult?

Probabil. De exemplu, de sprijinul Agenției europene de protecție a frontierelor, Frontex. Doar că Varșovia a refuzat acest ajutor, spre deosebire de vecinele sale, Letonia și Lituania.

Un lucru e clar: Polonia a beneficiat din plin de solidaritatea partenerilor europeni. De altfel, premierul polonez Mateusz Morawiecki a declarat în repetate rânduri că țara sa apără întreaga UE în fața unui „război hibrid” și a mulțumit călduros partenerilor pentru solidaritate.

Este același premier care, în urmă cu aproape trei săptămâni,  avertiza Uniunea Europeană asupra lansării unui „al treilea război mondial” împotriva țării sale, după o hotărâre controversată a Tribunalului  Constituțional polonez, care a pus dreptul național deasupra legislației europene.

Aceste poziții  pot părea contradictorii. Dar ele nu fac decât să demonstreze că, în ceea ce privește disputa privind statul de drept din Polonia, nimic nu s-a schimbat. Varșovia nu a făcut nicio mișcare pentru a restabili independența justiției și, în acest caz, vor fi consecințe.

Atacul hibrid dinspre Belarus este o agresiune la adresa întregii Europe, ține de valorile noastre și de relația noastră cu lumea.  Iar aici solidaritatea trebuie să fie deasupra oricărei discuții.

În timp ce chestiunea statului de drept din Polonia este, dacă doriți, o temă de dezbatere internă în cadrul Uniunii.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 18 noiembrie 2021