Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Saakașvili solicită implicarea Occidentului în criza din Georgia

saakashvili.jpg

Sursa imaginii: 
Facebook / Miheil Saakașvili

La capătul a cincizeci de zile de grevă a foamei în detenție, ex-președintele Georgiei, Miheil Saakașvili, a ajuns la un compromis cu autoritățile georgiene. Vineri seara acesta a fost transferat într-un spital militar din orașul Gori, la 85 de km nord-vest de Tbilisi și, totodată, la doar câțiva kilometri distanță de regiunea Țhinvali sau Osetia de Sud, ocupată de către Rusia încă din 2008. În schimb, Saakașvili a acceptat să renunțe la greva foamei. Criza politică din Georgia, însă, nu se termină odată cu acest compromis de moment.

Se poate spune că odată cu internarea in extremis a lui Saakașvili în spitalul militar din Gori, s-a încheiat o etapă importantă pentru mișcarea de protest anti-guvernamental pe care fostul președinte a condus-o simbolic din detenție în ultimele aproape două luni.

Mișcarea de protest a început, însă, cu mult înaintea întoarcerii lui Saakașvili în Georgia. Revenirea lui Saakașvili a reprezentat, totuși, un catalizator al eforturilor de unificare a opoziției împotriva partidului Visul Georgian după mai mult de un an de încercări. Această etapă s-a încheiat, iar acum se pare că urmează internaționalizarea acestui conflict, în sensul în care tot mai multe cancelarii europene și americane se implică în apărarea lui Saakașvili în particular, și a forțelor de opoziție care îl susțin în mod general.

Chiar dacă cincizeci de zile de grevă a foamei l-au adus la o stare de sănătate de-a dreptul precară, Saakașvili a reușit totuși să atragă atenția Congresului american și a Parlamentului European asupra situației din Georgia. După ce timp de două sau chiar trei săptămâni zeci de europarlamentari au vizitat Georgia sau au manifestat public din Bruxelles și Strasbourg pentru susținerea opoziției, a venit rândul Washingtonului să atragă atenția asupra crizei din Georgia.

Mai mulți membri ai congresului s-au adresat public primului-ministru Garibașvili pentru gestionarea cu multă atenție a situației din jurul lui Saakașvili, același lucru fiind exprimat și de Casa Albă la sfârșitul săptămânii trecute. De la Tbilisi, din cancelaria oficială a guvernului, li s-a răspuns adesea pe un ton arogant, și chiar invectiv, de a se ține la distanță de bucătăria politică a statului georgian.

Saakașvili de partea sa, chiar dacă foarte slăbit, s-a adresat duminică publicului internațional într-o scrisoare publicată în revista Politico cu apelul de a interpreta criza politică din Georgia prin prisma influenței politicilor lui Vladimir Putin în regiune. Saakașvili a suținut cu subiect și predicat că guvernul partidului Visul Georgian reprezintă nimic mai mult decât un proxy al Kremlinului, sau un vehicul prin care Vladimir Putin ține Georgia prizonieră stagnării politice și economice, prin practici corupte, metode represive de control al instituțiilor statului și spațiului public.

Apelul lui Saakașvili este plasat expres în contextul Summit-ului pentru Democrație ce va avea loc în format online în luna decembrie. Saakașvili, prin intermediul acestei scrisori, a făcut o pledoarie la adresa lui Joe Biden de a exclude Georgia din lista statelor invitate. În acest mod, spune fostul președinte, guvernul georgian va fi pedepsit pentru gravele derapaje cu caracter autocratic. Ceea ce pare și mai grav, Saakașvili lasă de înțeles că Georgia devine cu pași mari un stat clientelar al Rusiei. Mai mult decât atât, fostul președinte georgian sugerează includerea propriei țări sub incidența Legii Magnițki (Magnitsky Act), lege care ar codifica pedepsirea oficialilor georgieni pentru încălcări ale dreptului omului.

Ce concluzie de etapă putem trage?

Ne îndreptăm spre un scenariu în care niciuna din părți nu vrea să cedeze, iar pe măsură ce timpul trece și energia protestului se acumulează în jurul lui Saakașvili, soarta acestuia devine punctul nodal al agendei de protest. Nimeni nu poate prezice dacă protestul va evolua pe o spirală revoluționară, însă acest scenariu, în care tot mai multă lume începe să creadă în Georgia, va atrage cu siguranță și alte mize în joc, mize caracteristice pentru jocuri geopolitice. În spațiul post-sovietic, există deja un tipar al proceselor cu iz de revoluție. Pe măsură ce acestea se conturează, implicarea Rusiei devine iminentă, și odată cu ea au loc anexări de teritorii.

Dar să nu anticipăm. Deocamdată, Miheil Saakașvili, slăbit fizic, dar neînfrânt din punct de vedere al combativității politice, este sub tutela guvernului pe care vrea să îl răstoarne, iar la doar câțiva kilometri, în Osetia de Sud, câteva zeci de mii de trupe ruse țin deja în șah de aproape un deceniu și jumătate toată Georgia. Acest simbolism al aflării lui Saakașvili în spitalul militar din Gori, s-ar putea să semnifice mult mai mult decât poate părea la prima vedere. Apetitul Rusiei pentru operațiuni speciale nu trebuie niciodată subestimat.

 
Saakașvili solicită implicarea Occidentului în criza din Georgia