Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Cum poate Bosnia și Herțegovina să reaprindă conflictul din Balcanii de Vest

bosnia.png

Sursa imaginii: 
wikipedia.org

Ca și cum criza de la granița polono-belarusă și mișcările militare rusești de la frontiera Ucrainei nu ar fi suficiente, Europa s-ar putea confrunta cu o nouă criză la frontierele sale, de această dată în Balcanii de Vest. Bosnia și Herțegovina stă pe un butoi cu pulbere, mulți analiști apreciind că se află în pragul unei secesiuni care ar putea duce la un nou război.

Situația pare să se repete la indigo. Un lider puternic sârb exploatează sentimentele naționaliste și se angajează public să-și divizeze țara. Occidentul, distras de propriile sale probleme, de-abia dacă observă.

Așa cum arată o analiză a ziarului The New York Times, asta nu este Iugoslavia anului 1991. Este Bosnia și Herțegovina din zilele noastre.

Țara, care a trecut la începutul anilor 1990 printr-un sângeros război interetnic, a căpătat o complicată organizare constituțională prin Acordurile de la Dayton, din 1995. A fost împărțită în două entități administrative: Republica Srpska, condusă de sârbi și Federația croato-bosniacă.

O posibilă secesiune

Acum, toată această construcție complicată este pe punctul de a se rupe.

În centrul crizei se află Milorad Dodik, liderul sârb bosniac. El și-a anunțat recent planul de a retrage Republica Srpska, din instituțiile majore ale statului. Ceea ce, în termeni practici, înseamnă secesiune.

El intenționează să înființeze un birou fiscal propriu și de asemenea să separe armata și forțele de securitate.

Dodik și-a anunțat mișcarea în urma deciziei fostului înalt reprezentant al UE pentru Bosnia și Herțegovina, diplomatul austriac Valentin Inzko, din iulie, de a interzice negarea genocidului și a crimelor de război stabilite de instanțele internaționale, precum și glorificarea criminalilor de război.

Liderul sârb bosniac este un cunoscut negaționist al masacrului de la Srebenica, din 1995, în care peste 8.000 de musulmani au fost uciși de forțele sârbe bosniace. Este considerată cea mai mare crimă colectivă de după cel de-al doilea război mondial, în Europa.

Urmare a cererii reprezentantului european, sârbii au răspuns boicotând instituțiile centrale. Dodik insistă că mișcarea nu va duce la un alt război, dar puțini sunt cei care îi împărtășesc optimismul.

Pentru a evita un asemena dezastru, Occidentul ar trebui să intervină imediat.

Dar nu cumva vom asista la repetarea scenariului din anii 1990, când puterile occidentale au reacţionat lent la destrămarea fostei Iugoslavii?

O implicare neconvingătoare

După ezitările inițiale, Statele Unite și Uniunea Europeană au cheltuit miliarde de dolari pentru a ajuta la reconstrucția regiunii. Și, cu toate aspectele criticabile, ultimii 25 de ani au adus totuși o anumită stabilitate în Balcanii de Vest. Mai mult, statele din regiune au fost încurajate prin oferirea unei perspective de aderare la NATO și Uniunea Europeană – un alt aspect care îl deranjează în mod deosebit pe liderul sârb bosniac.

Doar că acest drum s-a dovedit mai lung și mai dificil decât se estima. Aceasta a generat frustrări și a deschis calea unor lideri populiști, care au revenit la naționalismul din trecut.

Între timp, implicarea neconvingătoare a Occidentului în regiune a lăsat loc Rusiei, Chinei, Turciei sau monarhiilor petroliere din Golf.

Dar ar fi nedrept să acuzăm doar Occidentul pentru asta. De fapt, vina principală revine țărilor înseși, în special reprezentanților politici și mediilor afiliate acestora, care s-au bazat pe încurajarea naționalismului și răspândirea animozității față de alte grupuri etnice.

În scenariul cel mai rău, dacă Dodik își va duce mai departe planul, conducerea croată bosniacă ar putea încerca să-și restabilească regiunea autonomă din timpul războiului – iar bosniacii musulmani vor căuta să apere Bosnia prin orice mijloace, inclusiv pe calea armelor.

Cu resursele militare furnizate de sponsorii internaționali, războiul este un scenariu demn de luat în seamă.

Și se pot amesteca aici susținătorii islamului radical, care visează la un cap de pod în Europa dar și Rusia, care de-abia așteaptă să provoace încă o problemă Uniunii Europene, după cea de la granița polono-belarusă sau din regiunea Mării Negre.

Și să nu uităm nici de actori locali precum Croația și Serbia, care se amestecă puternic în politica internă a Bosniei. Să recunoaștem, un tablou cât se poate de îngrijorător.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 22 noiembrie 2021