Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Nu dorim secesiunea Bosniei Herțegovina, dă asigurări liderul sârbilor bosniaci

Republica Srpska respectă Tratatul de la Dayton și nu are nici un plan de a provoca secesiunea Bosniei – Herțegovina, a declarat Milorad Dodik, reprezentantul sârbilor bosniaci în Președinția Bosniei Herțegovina după recenta întâlnire de la Sarajevo cu Derek Chollet, consilier în departamentul de stat al SUA și cu ambasadorul american la Sarajevo, Gabriel Escobar, transmite Radio Sarajevo.

Potrivit sursei citate, întâlnirea, la care au participat și ceilalți doi reprezentanți în președinția tripartită a Bosniei, bosniacul Šefik Džaferović, și croatul Željko Komšić, a avut loc la scurt timp după ce Dodik și alți lideri din Republica Srbska au făcut o serie de declarații referitoare la o posibilă retragere a sârbilor din forțele armate comune ale statului multietnic și formarea unei armate proprii. De asemenea, sârbii bosniaci doresc mai multă independență din punct de vedere al sistemului juridic și fiscal.

La întâlnirea cu partea americană liderul sârb a dorit însă să dea asigurări că integritatea Bosniei Herțegovina nu este în pericol:

”Începând din luna august a acestui an există anumite disfuncționalități la nivelul instituțiilor comune din Bosnia, dar viața merge înainte ... Guvernul Republicii Srpska se concentrează acum pe finalizarea bugetului pentru anul viitor, este responsabilitatea noastră. Pot să vă anunț că de anul viitor pensiile și salariile vor fi majorate...

Republica Srbska rămâne fidelă tratatului de la Dayton, dorim pacea și nu avem nici o intenție de a pune în discuție integritatea teritorială a Bosniei,  care trebuie să rămână așa cum e acum, formată din două entități și trei națiuni”, a precizat Dodik.

”Republika Srpska”, cu capitala la Banja Luka, este una dintre cele două entități administrative ale Bosniei, cea de a doua fiind ”Federația Bosnia Herțegovina”, cu capitala la Sarajevo.

Republica Srpska a fost înființată în 1992, la începutul războiului din Bosnia, cu scopul de ”a apăra interesele cetățenilor sârbi din Bosnia”, potrivit wikipedia.org.

În timpul războiului din 1992-1995, marea majoritate a croaților și bosniacilor de pe teritoriului Republicii Srpska au fost expulzați. În urma Acordului de la Dayton, din 1995, Republica Srpska a căpătat recunoaștere internațională ca entitate administrativă în interiorul Bosniei-Herțegovina.

 

În Albania Codul Muncii nu se respectă

Majoritatea salariaților albanezi lucrează mai mult de 40 de ore pe săptămână, durata limită stabilită de Codul Muncii din această țară, iar 9% din salariați muncesc chiar și peste 48 de ore pe săptămână, reiese din statisticile Organizației Mondiale a Muncii citate de publicația Monitor.

Cel mai mult se muncește în sectorul privat, respectiv în industria manufacturieră (45,8 ore pe săptămână), comerț, transporturi, HORECA (44,8 ore) și construcții (42,7 ore). Cel mai puțin lucrează angajații din sectorul de stat: 39,8 ore pe săptămână.

Numărul mare de ore de muncă nu înseamnă salarii mai bune și nici productivitate mai bună, ba dimpotrivă, în Albania se înregistrează unul din cele mai slabe niveluri ale productivității muncii din Europa, reiese din statisticile OIM. De exemplu, o întreprindere de confecții din Italia realizează venituri duble față de una similară din Albania, cu un număr identic de angajați.

Nivelul redus de competență și întârzierile din domeniul tehnologic nu pot fi compensate prin creșterea numărului de ore de muncă, mai ales că exemplele din alte țări ale lumii dovedesc că, dimpotrivă, reducerea timpului de lucru poate aduce beneficii, comentează publicația citată, care amintește câteva exemple.  

Astfel, Microsoft Japonia a anunțat că, în cadrul unui experiment în care lucrătorii au beneficiat de week-end prelungit, de 3 zile, s-a dovedit că productivitatea poate crește cu aproape 40%. Premierul Finlandei a propus reducerea zilei de lucru de la 8 la 6 ore iar cel al Noii Zeeleande a propus scurtarea săptămânii de lucru, ca posibilă soluție pentru relansarea turismului și recuperare economică post-pandemie.

 

Întâlnire tripartită UE – Kosovo – Serbia anulată

Întâlnirea delegațiilor guvernamentale din Kosovo și Serbia, programată săptămâna trecută la Bruxelles sub coordonarea emisarului european Miroslav Lajcak, în cadrul căreia ar fi trebuit negociate mai multe aspecte privind alimentarea cu energie, unele inițiative regionale dar și aspecte legate de dispariția de persoane în urma conflictelor interetnice din trecut, a fost anulată în ultimul moment, scrie publicația kosovară kosova-sot.info. Se pare că acest ultim aspect de pe ordinea de zi, cel referitor la dispariția de persoane, care este și cel mai sensibil, a dus la anularea întâlnirii, precizează sursa citată.

În cele din urmă șefii celor două delegații, prim vicepremierul din Kosovo, Besnik Bislimi și șeful Biroului guvernamental pentru Kosovo din Serbia, Petar Petkovi, au avut întâlniri separate cu emisarul european.

Reprezentantul guvernului sârb a declarat după întâlnire că propunerea sa privind înființarea unei Asociații a municipalităților cu majoritate sârbă din Kosovo nu a fost acceptată de partea kosovară, care condiționează continuarea discuțiilor de rezolvarea problemei persoanelor dispărute. 

La rândul său înaltul reprezentant UE pentru politică externă, Josep Borell, a făcut un apel la reconciliere între cele două părți care ”trebuie să ajungă la un acord global și la normalizarea relațiilor” și și-a exprimat speranța că o întâlnire oficială între premierul kosovar Albin Kurti și președintele sârb Aleksandr Vucic va putea fi organizată până la sfârșitul acestui an. Cei doi s-au întâlnit ultima oară în iulie anul acesta, precizează publicația citată.

 

Muntenegru: De se nasc mai mulți băieți decât fete?

Timp de decenii în Muntenegru s-au născut mai mulți băieți decât fete și asta pentru că părinții preferă băieții. Femeile însărcinate recurg la noile tehnologii privind testele genetice și identificarea precoce a sexului și decid să renunțe la sarcină, inclusiv prin avort, în cazul în care se dovedește că fătul este de sex feminin, transmite publicația locală Danas.

Femeile din Muntenegru trăiesc de secole sub presiunea unei societăți conservatoare, care face ca familiile să-și dorească cu orice preț copii băieți, comentează publicația citată.

Potrivit psihologului Ranka Božović în Muntenegru există percepția că o femeie care nu naște un băiat merită mai puțin respect și considerație, inclusiv în interiorul familiei, și, din acest motiv, foarte multe femei ajung să facă chiar și 4-5 avorturi de-a lungul vieții.

”Dacă se naște un băiat toată familia se bucură. Băiatul este cel care duce mai departe numele familiei, este moștenitorul, cel care apără casa. Dacă se naște o fată, atunci mama este marginalizată...”, explică ea.

Maja Raičević, reprezentantă a Centrului național pentru drepturile femeilor, spune că este nevoie de un Plan național pentru combaterea acestui fenomen, mai ales în contextul în care se ajunge și la situații extreme: ”Din nefericire am avut recent în Muntenegru un caz în care o tânără mamă a fost ucisă după ce a născut o fetiță... În țara noastră femeia este considerată inferioară bărbatului, iar instituțiile statului nu fac nimic pentru a schimba această mentalitate”.

               

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Naida Mlinarević – Bosnia Herțegovina

Denis Liçi - Albania

Fitore Qorraj - Kosovo

Nikolina Manojlovic - Muntenegru

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 22 noiembrie 2021