Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Transnistria cere din nou independența. Dar cu ce argumente?

În cadrul unei recente întâlniri cu presa de la Tiraspol, președintele autoproclamatei republici transnistrene, Vadim Crasnoselschii, a cerut din nou recunoașterea independenței Transnistriei, aducând de această dată ca argument... chiar Declarația de independență a Republicii Moldova, transmite publicația novostipmr.com.

Iată ce spune domnul Crasnoselschii: „Declarația de independență a Moldovei este un document istoric de bază, care recunoaște clar ca Pactului Molotov-Ribbentrop e nul. Se spune direct (în declarație – n.r) că RSS Moldovenească a fost creată ilegal, că oamenii din „Zadnestrovia”, așa cum era numită Transnistria, nu au fost întrebați atunci când a fost creată RSS Moldoveneasca, li s-a încălcat dreptul la autodeterminare. (...) Există o decizie a Curții Constituționale a Moldovei, care spune clar: Declarația de Independență are o forță juridică mai mare decât Constituția Republicii Moldova. Realizați-vă istoria! Recunoașteți Transnistria!”.

Pasajul din Declarația de Independență a Republicii Moldova la care face referire liderul transnistrean este următorul:

”(...) Fără consultarea populației din Basarabia, nordul Bucovinei și ținutul Herța, ocupate prin forță la 28 iunie 1940, precum și a celei din RASS Moldovenească (Transnistria), formată la 12 octombrie 1924, Sovietul Suprem al URSS, încălcînd chiar prerogativele sale constituționale; a adoptat la 2 august 1940 „Legea URSS cu privire la formarea RSS Moldovenești unionale iar Prezidiul său a emis la 4 noiembrie 1940 „Decretul cu privire la stabilirea graniței între RSS Ucraineană și RSS Moldovenească”, acte normative prin care s-a încercat, în absența oricărui temei juridic real, justificarea dezmembrării acestor teritorii și apartenența noii republici la URSS”.

De amintit că în aceeași Declarație de independență se menționează în mod explicit că ”Transnistria este parte componentă a teritoriului istoric și etnic al poporului nostru”, o precizare la care domnia sa nu a făcut nici o referire.

În plus, potrivit Deciziei Curții Constituționale amintite de Vadim Crasnoselschii, ”Declarația de independență a R Moldova reprezintă expresia majoră a voinţei poporului de a construi şi trăi într-un stat (...) Fiind actul fondator al statului Republica Moldova, Declaraţia de Independenţă este un document juridic care nu poate fi supus nici unui fel de modificări şi/sau completări și care beneficiază de statutul de „clauză de eternitate”

 

Rusia: Stație de reciclare a polistirenului în Orientul Îndepărtat

În localitatea Khabarovsk, în apropiere de granițele cu China și Japonia,  a fost inaugurată recent prima fabrică de tratare ecologică a polistirenului din Orientul Îndepărtat al Rusiei, transmite publicația Rossiskaya Gazeta.

Noua linie va rezolva problema reciclării acestui material ușor dar foarte periculos din punct de vedere al poluării mediului înconjurător. Aici se vor fabrica panouri de polistiren extrudat, folosit ca materie primă în mai multe sectoare economice, dar mai ales în construcții, pentru izolarea termică a clădirilor, precizează sursa citată.

Potrivit serviciului de presă al guvernului regional, fabrica dispune de echipamente moderne, de fabricație japoneză care pot transforma în doar câteva minute un metru cub de polistiren reciclabil într-un panou extrudat de până la 5 kg.

”Odată cu inaugurarea acestei fabrici începe o nouă etapă a cooperării dintre Japonia și Rusia în domeniul tratării deșeurilor. Ecologia devine unul din domeniile cele mai promițătoare pentru viitorul nostru”, a declarat doamna Keiko Furuta, Consul general al Japoniei la Khabarovsk.

Pentru anul viitor este prevăzută inaugurarea, în aceeași locație, a unei linii de producție de granule din plastic reciclat, material de asemenea foarte utilizat în construcții.

 

Ucraina: Mărturia unui supraviețuitor din timpul terorii staliniste

Postul de Radio Europa Liberă, secțiunea în limba ucraineană, continuă documentarul despre ”Holodomor”, Marea Foamete din Ucraina din anii 1930, care a început cu exterminarea fermierilor înstăriți, așa numiții ”kulaci”.

”La începutul anilor 1980, când guvernul sovietic a fost nevoit să cumpere cereale din Statele Unite și Canada, ca urmare a falimentului agriculturii centralizate, cercetătorii ruși începeau să vorbească despre avantajele economiei de piață în raport cu economia centralizată, dar ei nu înțelegeau motivele profunde ale eșecului politicii agricole sovietice: este vorba în primul rând despre distrugerea ”kulacilor”, acei fermieri înstăriți și foarte productivi, care au fost declarați inamici ai poporului, umiliți, terorizați, deportați și adesea uciși”, se arată în documentar.

Este redată și mărturia unui martor direct al evenimentelor, Mykhailo Haiduk, născut în 1924, într-o familie de kulaci: ”Părinții mei aveau 15 hectare de pământ, ceea ce era suficient pentru întreținerea fermei, a familiei și pentru ceva vânzare de produse... Țăranul ucrainean nu a vrut niciodată să lucreze la cooperativă, el vroia să lucreze pentru el și familia lui. Știa că la cooperativă muncește și nu primește nimic în schimb... Sovieticii i-au pus la conducere pe aceia dintre noi, din satul nostru, care nu munceau, care au pactizat cu ocupanții, știau că pe aceștia îi puteau controla cel mai bine... În 1929 brigăzi întregi de activiști sovietici au năvălit în satul nostru și ne-au confiscat tot ... Cei care s-au opus au fost deportați în Siberia sau uciși... Morții nu puteau fi îngropați pentru că pământul era înghețat.... Am fost dați afară din casă și numai târziu am putut să ne întoarcem: noii locatari au acceptat să ne adăpostească și să ne ascundă. Aveam doar 8 ani atunci... Apoi a început foametea... Ajunsesem să mâncăm pleava de la grâu, muguri de lucernă, prindeam vrăbii și ciori... ”

Articolul integral aici

 

Au participat la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Cristina Chifa – Republica Moldova

Maxim Zinovin - Rusia

Daleka Sofia - Ucraina

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 24 noiembrie 2021