L-a scăpat sau nu CCR pe Isărescu de acuzațiile de „turnător” la Securitate?

Germina Nagâț: Urmările directe (n.r. ale de ciziei CCR) o să le vedem la instanța de fond unde este dosarul după ce apare și motivarea acestei decizii. Dar putem anticipa deja că probabil cazul va fi închis din moment ce temeiul juridic al reverificării domnului Isărescu l-a constituit tocmai legea atacată și declarată neconstituțională de Curte, Legea 161/2019.

Reporter: CNSAS a găsit dovezi clare? Există dovezi clare în acest moment că domnul Mugur Isărescu, guvernator al Băncii Naționale, a colaborat cu fost Securitate?

GN: În opinia noastră, da. De aceea am și inițiat acțiunea. Noi am propus instanței încadrarea domnului Isărescu în categoria colaboratorilor tocmai pentru că am găsit dovezi.

Rep: Foarte pe scurt, ne puteți da câteva exemple?

GN: Sunt note informative olografe despre colegii și colegele de la Institutul de Economie Mondială. Despre asta vorbim. În opinia CNSAS au un conținut compatibil cu criteriile din definiția colaboratorului. Se denunțau atitudini potrivnice regimului comunist și se încălcau drepturile fundamentale ale omului prin informațiile transmise în scris Securității. Despre asta e vorba în esență. Din punctul nostru de vedere, cercetările s-au terminat în momentul în care am înaintat dosarul instanței. Am prezentat ceea ce am găsit. De fapt, în 2010 am găsit aceste documente. Nu sunt găsite în 2019, nici după schimbarea legii, numai că nu le-am putut folosi. În legea noastră de funcționare, Ordonanța 24/2008, exista articolul 32 care oprea reverificarea unei persoane care ocupă o anumită funcție, listată în lege în articolul 3 în categoria „verificări la cerere”. Legea noastră, prin articolul 32, autoriza instituția să reia verificările doar pentru anumite funcții din stat, cele care sunt ocupate prin procesul electoral, de la președintele țării până la aleși locali, membrii în CNSAS. Sunt numiri politice sau rezultate în urma procesului electoral. Acest articol 32 oprea reverificarea altor funcții și demnități, printre care și funcția de guvernator al Băncii Naționale.

Rep: În 2019 s-au schimbat lucrurile?

GN: S-a schimbat legea. Evident că nu a avut ca țintă o singură persoană. O modificare legislativă nu se face pentru o singură persoană, oricât ar specula unii și alții. Sunt mai multe persoane pe care CNSAS le-a putut reverifica în acest interval de doi ani, din 2019 până în 2020. Sunt mai mulți care vor beneficia de pe urma acestei decizii a Curții Constituționale, nu doar dosarul Isărescu.

Rep: Era una dintre întrebările pe care urma să vi le pun...

GN: Cu siguranță sunt alte procese care vor avea alt parcurs în instanțele de fond. Procesul domnului Isărescu nu a ajuns la fond. Nu s-a judecat pe fond. Probele sunt tot aceleași. Acum, în urma deciziei Curții instanța foarte probabil va decide, bănuim noi, că va considera neîntemeiată acțiunea. Este logic. Sau, în orice caz, va considera neconstituțională legea care a permis acțiunea, Legea 161. Aceasta constă într-o modificare, în anularea acelui articol 32 despre care v-am spus și introducerea unui articol în OUG 24, care a permis reverificarea și valorificarea informațiilor pe care CNSAS le avea de 9 ani. Vreau să subliniez acest lucru.

Rep: Vă vin în minte acum dosare asemănătoare cu cel al domnului Isărescu?

GN: Sunt și revoluționari care au certificat. Nouă ni se par foarte importante, deși sunt ultimii, litera Z din Ordonanța 24. Mi se par foarte important nu doar pentru că înseamnă ceva din punct de vedere simbolic.

Rep: Sunt dosare de ordinul zecilor, sutelor, miilor?

GN: De ordinul zecilor, dar sunt importante prin consecințe de tot felul. Dacă un beneficiar al unui certificat de revoluționar nu va mai fi colaborator în urma acestei decizii a Curții Constituționale pentru noi este la fel de important. Știți că aceștia au indemnizație, scutiri de impozite și fel și fel de alte avantaje.

Rep: În ciuda faptului că există dovezi clare că au fost colaboratori?

GN: Da, în ciuda documentelor. Pentru că am văzut multe comentarii în presă trebuie să spunem că mie nu mi se pare că ar fi fost posibilă altă decizie a Curții în cazul Legii 161 pentru simplul motiv că, într-adevăr, se pare că ordinea camerelor decizionale nu este cea din constituție, nu este corectă.

Rep: Ce ar trebui făcut din punct de vedere legal?

GN: Trebuie reevaluată situația în Parlament și corectat acest viciu de procedură. Strict în acest caz noi nu putem să imputăm ceva Curții Constituționale, care a constatat o stare de fapt. Nu a generat-o CNSAS. Nu este vina instituției noastre. Ne pare rău că această muncă, concretizată într-o notă de constatare grea, într-o acțiunea grea, o deconspirare importantă pentru opinia publică se termină în felul acesta. Pe de altă parte, dacă s-a viciat procesul legislativ ce se poate face? Se poate corecta. Asta este. Se constată o realitate, o stare de fapt și se corectează dacă se dorește lucrul ăsta.

Ce dovezi are CNSAS?

Din cercetările CNSAS rezultă că Mugur Isărescu „a colaborat cu organele de Securitate, furnizându-le informaţii sub nume conspirativ. Facem precizarea că, deşi este menţionată obţinerea aprobării de partid la data de 16.03.1986, celelalte documente din dosar atestă faptul că domnul (Mugur Isărescu - n.r) a fost folosit în calitate de persoană de sprijin/sursă încă din 1979. Prin urmare, se poate deduce că abia la data menţionată s-a obţinut aprobarea organelor de partid, în perioada 1982 - 1986 fiind folosit de organele de securitate fără aprobarea PCR".

"De asemenea, argumente în sprijinul existenţei identităţii dintre sursa (...) şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.) rezultă şi din alte documente, astfel cum sunt acestea precizate în cadrul observaţiilor preliminare de la pct. 5 din nota de constatare (...), respectiv: document olograf semnat de (...) cu numele real (...); modificarea, de către ofiţer, în textul unei note a sursei (...), a pasajului 'mi-a spus că am fost căutat' cu 'mi-a spus că (...) a fost căutat' (...); menţionarea de către sursă (...), în textul unei note (...), a adresei la care locuieşte, care coincide cu domiciliul domnul (Mugur Isărescu - n.r.) din aceeaşi adresă (...); coroborarea informaţiilor din dosarul (...) care atestă desfăşurarea unei combinaţii privind verificarea sincerităţii şi loialităţii sursei (...), acţiunile propuse desfăşurându-se de fapt asupra domnului (Mugur Isărescu - n.r.); menţiunile ofiţerilor conform cărora informaţiile furnizate de alte surse, care privesc evenimente la care a participat şi domnul (Mugur Isărescu - n.r.), se verifică prin sursa (...); calitatea domnului (Mugur Isărescu - n.r.) de sursă a organelor de securitate, fără consemnarea numelui conspirativ, este atestată în diverse alte documente (...)", susţine CNSAS.

"Aşa cum rezultă din nota de constatare nr. (...), domnul (Mugur Isărescu - n.r.) a activat ca informator, cu numele conspirativ (...), în perioada 1979 - 1989, fiind recrutat de către (...), având în vedere calitatea domniei sale de cercetător (...). Pe parcursul colaborării cu Securitatea, acesta a furnizat informaţii prin care se denunţau activităţi potrivnice regimului totalitar comunist, precum comentarii negative la adresa nivelului de trai din România sub regimul comunist în comparaţie cu alte ţări - notele din 16.12.1987 (...) şi 05.03.1985 (...). Analizând informaţiile furnizate de către pârât, apreciem că acestea vizează îngrădirea dreptului la viaţă privată (art. 17 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 12 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului) şi a dreptului la libertatea cuvântului (art. 28 din Constituţia României din 1965, art. 19 din Pactul Internaţional privind Drepturile Civile şi Politice şi art. 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului)", se mai arată în cererea CNSAS trimisă la Curtea de Apel București.