Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Noua Politică Agricolă Comună: prea mult sau prea puțin ”verde”?

După negocieri dure și un compromis la care s-a ajuns între Consiliu, Comisie și Parlamentul European în iunie anul trecut, eurodeputații au votat la Strasbourg noua versiune a politicii agricole comune (PAC) pentru perioada 2023-2027. Și, după cum observă comentatorii europeni, nemulțumirile vin din două porți opuse: unii o consideră prea ”verde”, alții, prea puțin ambițioasă cu protecția mediului.

”Toată lumea își dorește partea sa din plăcintă, o miză de 397 de miliarde de euro pentru agricultura europeană până în 2027”, scrie ziarul francez La Croix.

În timp ce BFM TV informează că reforma PAC are în vedere acordarea de bonusuri fermierilor care participă la programe de mediu mai exigente, care utilizează tehnici mai ecologice sau contribuie la îmbunătățirea bunăstării animalelor.

”Statele vor trebui să aloce în medie 25% pe an din plățile directe acestor „eco-scheme”, cu posibilitatea de a le dedica doar 20% în primii doi ani.

De asemenea, trebuie să aloce cel puțin 35% din bugetul de dezvoltare rurală măsurilor legate de mediu și climă. Fiecare stat trebuie să pregătească până la sfârșitul anului 2021 un plan strategic care să detalieze utilizarea fondurilor europene.

Bruxelles-ul va trebui să verifice conformitatea acestor politici agricole naționale cu obiectivele Pactului Verde. Cu toate acestea, condițiile nu sunt însă suficient de restrictive potrivit ONG-urilor de mediu”.

 

Critici din ambele părți

Le Monde face bilanțul politic al votului: ”Conservatorii din PPE și liberalii din Renew au votat pentru. Social-democrații din grupul S&D au fost divizați, pe când Verzii și extrema stângă, care consideră că textul nu este suficient de ambițios pentru mediu, s-au opus în mare măsură.

Multe ONG-uri au denunţat, de asemenea, deficienţele reformei. Într-un mesaj pe Tweeter, activista pentru climă Greta Thunberg a considerat această  politică ”dezastruoasă pentru climă și mediu, regretând că nu este în conformitate cu acordul de la Paris din 2015, care stabilește obiectivul de a limita încălzirea la cu mult sub 2 ° C sau chiar până la 1,5 ° C”.

În timp ce Le Soir se întreabă dacă noul compromis este unul realist sau doar un șir de dorințe:

 „Așa și așa, pentru că statele membre au libertatea de a realiza aceste politici în planurile lor strategice, într-un mod mai mult sau mai puțin precis. Eforturile de restabilire a biodiversității, după cum demonstrează cele mai recente studii privind fauna europeană, sunt cu mult sub ceea ce ar fi necesar pentru a inversa tendința.”

Cantitate sau calitate?

„Compromisul la care s-a ajuns este departe de a putea iniția schimbările climatice promise”, transmite Tagesspiegel, în timp ce Tagesshau  consideră că reforma este departe de cerințele viitorului:

„Da, fermierii pot produce mai sustenabil în viitor, dar nu sunt susținuți. Cea mai mare parte din cele aproape 400 de miliarde euro de la Bruxelles se vor duce în continuare după principiul mărimii suprafețelor. Ca atare, reforma continuă să promoveze cantitatea în detrimentul calității.

Desigur, statele membre pot stabili standarde ecologice mai stricte pentru fermierii lor, dar nici asta nu este obligatoriu. Și toate statele vor fi îngrijorate de faptul că prea multe reguli de mediu își vor pune proprii fermieri într-un dezavantaj în competiția internațională. Această reformă agricolă europeană este o oportunitate ratată, un eșec care nu va ajuta nici aerul, nici climatul.”

Și ziarul francez Les Echos observă că procedurile cuprinse în noua politică sunt complexe și vor necesita eforturi semnificative din partea fermierilor, într-un moment în care concurența internațională este din ce în ce mai puternică.

”Mulți dintre fermierii noștri au deja mari dificultăți să își câștige existența. Dar, pe de altă parte, pentru asociațiile de mediu, criteriile de alocare a componentelor verzi ale finanțării sunt încă prea timide. Iar certificarea „Valoare ridicată de mediu” nu este foarte relevantă.” (Au fost folosite drept surse: Toute L’Europe, Courrier International, Eurotopics).

 
Revista presei internaționale din 25 noiembrie 2021