Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Va putea fi reglementată publicitatea politică în Uniunea Europeană?

steag-ue-flag-alexandre-lallemand-pcs3mol14sk-unsplash.jpg

Sursa imaginii: 
Alexandre Lallemand / Unsplash

Comisia Europeană a prezentat joi o propunere privind transparența și direcționarea publicității politice. Inițiativa se înscrie în cadrul măsurilor menite să protejeze integritatea alegerilor și dezbaterea democratică deschisă. Dar va putea pune aceasta capăt campaniilor politice mascate și fenomenului de manipulare online?

Să ne imaginăm un fapt divers. O persoană care se întâmplă să aparțină unui grup etnic marginalizat și supus prejudecăților comite o infracțiune cu violență.

În mod normal, pe plan mediatic, aceasta și-ar găsi loc cel  mult la știrile de la ora cinci. Dar, pentru că ne aflăm în campanie electorală, povestea este rostogolită pe rețelele sociale de un partid politic interesat în amplificarea diviziunilor.

Partidul plătește pentru ca știrea și dezbaterile despre aceasta, mai ales opiniile indignate, să fie distribuite pe o scară cât mai largă. Și mai ales, pe feed-urile persoanelor cele mai susceptibile că ar reacționa la un asemenea stimul.

 

Un comerț cu vulnerabilitățile noastre

Dar de unde știe partidul cine sunt aceste persoane: dintr-o bază de date pe care a cumpărat-o de la o companie care cu asta se ocupă. Astfel, subiectul devine, dintr-unul marginal unul de prim-plan, iar votul unui mare număr de cetățeni este influențat fără ca măcar aceștia să prindă de veste. Ei nu știu că au fost subiecții unei acțiuni de campanie electorală.

Astfel de lucruri se pot întâmpla sau chiar s-au întâmplat și reprezintă deturnări periculoase ale democrației. Comisia Europeană încearcă să pună capăt acestor practici printr-o legislație care să reglementeze publicitatea politică.

Inițiativa vine într-o perioadă în care publicitatea politică începe să fie tot mai mult direcționată pe baza datelor cu caracter personal ale utilizatorilor. Cei care vor să influențeze alegerile au deja informații despre preferințele sau temerile unui număr imens de internauți, așa cum rezultă ele din paginile accesate sau grupurile din care fac parte.  Stategii politici exploatează vulnerabilitățile persoanelor vizate, fără ca acestea să-și poată da seama.

 

Cine plătește?

Conform normelor propuse, orice anunț publicitar politic ar trebui să fie marcat în mod clar ca atare și să furnizeze publicului informații, cum ar fi cine și cât a plătit pentru el.

Ideea este de a-i ajuta pe oameni să înțeleagă cu ușurință dacă au în fața ochilor un conținut politic plătit.

O altă problemă este legată de tehnicile de direcționare și amplificare în materie de politică.

Metodele care utilizează date cu caracter personal sensibile fără consimțământul explicit al persoanei vizate, vor fi interzise, transmite Comisia Europeană.

Este vorba despre date cum ar fi originea etnică, convingeri religioase sau orientarea sexuală.

Direcționarea ar putea fi permisă numai în contextul activităților legitime ale fundațiilor, asociațiilor sau organismelor non-profit cu scop politic, filozofic, religios sau sindical, atunci când vizează doar proprii membri.

Pentru prima dată, va fi obligatoriu să se includă în anunțurile publicitare informații clare care să arate pe baza căror elemente este vizată persoana în cauză și să se publice, printre altele, grupurile de persoane care au fost vizate, criteriile aplicate și instrumentele sau metodele de amplificare utilizate.

Statele membre, prin autoritățile naționale de protecție a datelor, vor avea obligația de a introduce amenzi relevante în cazul încălcării normelor privind transparența publicității politice.

Propunerile urmează acum să fie discutate de către Parlamentul European și Consiliu și se speră că acestea vor intra în vigoare în primăvara anului 2023, astfel încât  să fie aplicabile la alegerile pentru Parlamentul European din 2024 .

Dincolo de bunele intenții, rămân însă câteva semne de întrebare. De exemplu, dacă toate guvernele ar fi de acord cu asemenea reglementări, în condițiile în care chiar ele pot recurge la asemenea practici și își bazează discursul exact pe subiectul diviziunilor. Sau în ce măsură giganții internetului vor fi de acord să coopereze cu statele pentru a-i sancționa pe cei care încalcă regulile.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Rubrica Eurocronica din 26 noiembrie 2021