Atentatul terorist comis de legionari la Timişoara în 1938 (Partea a III-a)

Înmormîntarea primelor trei victime ale atentatului din Timişoara – Barthold Eckstein, Serena Hirsch şi Izidor Segal - a avut loc pe data de 28 noiembrie 1938. Siguranţa a monitorizat cu atenţie ceremonia funerară şi a reţinut faptul că au fost prezente circa 1000 de persoane şi că rabinul a evitat să se refere la aspecte politice. Pe 30 noiembrie a avut loc şi înmormîntarea lui Simion Hirsch – cea de-a patra victimă a atentatului.

În rapoartele autorităţilor se vorbeşte şi despre „atmosfera” de „îngrijorare” care domină în rîndurile populaţiei evreieşti. Pe de altă parte se sintetizează primele rezultate ale cercetărilor. Continuă culegerea de informaţii, identificarea unor suspecţi, audierea acestora şi a martorilor. Se fac reconstituiri şi percheziţii, inclusiv la librăria germană din Timişoara unde se găsesc materiale naziste interzise.

În vizorul autorităţilor se află în prima fază a cercetărilor, un student gardist din Comloşu Mare, Vasile Jebeleanu, şi un student legionar, de la Politehnică, Oreste Totoescu. Abia pe 10 ianuarie 1939, Şeful Biroului de Poliţie de Siguranţă din Timişoara anunţă Direcţia Generală a Poliţiei din Bucureşti că Siguranţa, respectiv Parchetul Militar şi Civil au reuşit să descopere autorii atentatului „în mod cert şi definitiv”.

„Autorul material”, se precizează în raport, „acela care a executat atentatul prin aruncarea a două grenade în sala Teatrului este Ghedeon Ferdinand, lăcătuş la Depoul C.F.R. din Timişoara, născut în comuna Ferdinand [azi: Oţelul Roşu – n.m. W.T.], judeţul Severin din părinţii Florian şi Carolina Lenardt de origine etnică german, de 32 de ani, căsătorit cu un copil.”

Cei calificaţi în raport drept „complici şi autori morali”  erau „studentul Fleschin Petru anul III secţia mecanică, Stănescu Petru student anul III secţia minieră, ambii dela Şcoala Politehnică din Timişoara, şi Popa Ioan fost lăcătuş la Atelierele C.F.R. din Timişoara de unde a fost concediat pentru că a suferit o condamnare de 6 luni pentru activitate legionară după dizolvarea partidului ‚Totul pentru Ţară’.”

De teamă, Popa a renunţat să participe direct la atentat, ascunzînd alte două grenade şi două arme de foc, descoperite ulterior de poliţie. Despre Popa se ştia că a mai participat la acţiuni similare, fiind trimis pentru anchete la Cluj, iar Ghedeon şi Stănescu au fost înaintaţi parchetului din Timişoara. Din documente nu rezultă dacă cei doi au fost condamnaţi.

Ziarul Szabad Szó, din 12. 3. 1939, despre împuşcarea unor legionari la Huedin (Foto: CNSAS)

În schimb se ştie că în noaptea de 13/14 februarie 1939, sub pretextul fugii de sub escortă, poliţia a executat la Huedin un grup de legionari arestaţi. Între aceştia s-au aflat Ioan Popa, Petre Stănescu şi Petre Fleschin, cît şi cei implicaţi în atentatul asupra sinagogii din Alba Iulia. Despre împuşcarea legionarilor a aflat cu mult mai tîrziu ziarul „Szabad Szó” din Ungaria.

Colportînd informaţii şi zvonuri legate de ceea ce s-a întîmplat la Huedin, ziarul afirma într-un articol din 12 martie 1939, că legionarii „au fost uciși cu mai multe focuri de armă”, precizînd: „De altfel, dintre cei șapte atentatori cu bombe, cinci erau studenți la politehnică, al șaselea era un instalator/mecanic timișorean, iar al șaptelea, un gospodar șvab.”

În publicaţii româneşti, apărute după 1990, se aminteşte despre executarea unor deţinuţi la Huedin, în noaptea de 13/14 februarie 1939, nominalizînd şase persoane: Petre Fleschin, Petre Stănescu, Ioan Popa, Zenovie Borzea (ortografiat şi Zenobie Borza), Petre Aurel Hodrea, Victor Gruiţă. Deocamdată nu am depistat vreun raport oficial despre cele întîmplate la Huedin.

Grenade şi armament confiscat de la atentatorii din Timişoara (Foto: CNSAS)

Addenda:

Raport din 21 ianuarie 1939

No. 29 sp

Din 21 ianuarie 1939

Către Direcţiunea Generală a Poliţiei

Bucureşti

Ca urmare la raportul nostru Nr. 20 din 14 ianuarie 1939, am onoarea a raporta că am înaintat Parchetului Militar al Diviziei I Infanterie din Timişoara două dosare compuse unul din 21 file, al doilea din 33 file în cari sunt cuprinse continuarea cercetătorilor în legătură cu atentatul săvârşit la Teatrul Comunal şi inciendierile săvîrşite în cursul lunei Noembrie 1938 de aceiaşi autori ajutaţi şi de alţi.

Odată cu dosarele am înaintat şi pe atentatorii Ghedeon Ferdinand, Stănescu Petru, Fleschin Petru, Popa Ioan şi Remeteanu Solomon, cari sunt atentatorii dela Teatru, precum şi pe numiţii Minda Constantin, Miclea Florian, Stanciu Nicolae şi Boariu Savu care fac parte dintre incendiatori.

Din cuprinsul primului dosar rezultă următoarele: Popa Ioan recunoaşte întru altele toate cele declarate de Ghedeon şi Stănescu Petru în ce priveşte rolul lui în pregătirea şi executarea atentatului, în plus mai adăugând că grenadele asupra lui le-a îngropat în curtea prietenului său Remeteanu Solomon într-o cămăruţă pentru afumat carne împreună cu două automate încărcate, unul sistem „Frommel” proprietatea lui, celălalt „Steyer” proprietatea prietenului său. Toate acestea le-a îngropat în asistenţa lui Remeteanu Solomon care l-a ajutat.

Deplasându-ne la faţa locului am găsit corpurile delicte specificate mai sus în locul ce ne-a fost indicat şi odată cu dosarele au fost înaintate Parchetului Militar.

Cercetându-se şi Remeteanu Solomon acesta recunoaşte că a participat şi el efectiv la pregătirea atentatului având şi el acelaşi rol important ca Popa.

În urma cererii noastre fiindu-ne trimis dela Direcţiunea Generală a Poliţiei şi studentul Fleschin Petru care a fost arestat în Bucureşti ca „colportor de manifeste legionare (f. 55), cercetat fiind recunoaşte că el este iniţiatorul atentatului el a predat grenadele lui Stănescu în ziua de 26 Noembrie 1938, grenade pe cari le-a primit printr-un curier dela Bucureşti care s-a prezentat cu parola „Ciocârlia”.

În cursul cercetărilor s-a mai constatat că incendiile care au fost în acest oraş, în cursul lunii Noembrie 1938, şi cari s-au cercetat şi de Parchetul Civil ca incendii, au făcut parte dintr-un şir de atentate săvârşite din ordinul studentului Fleschin Petru, transmis studentului Stănescu Petru şi organizate de Remeteanu Solomon, Popa Ioan şi Ghedeon Ferdinand prin ei însăşi şi prin muncitorii Minda Constantin, Stanciu Nicolae, Miclea Florian şi Banciu Savu.

Când Remeteanu Solomon a primit ordinul să se execute incendierea mai multor întreprinderie evreeşti, acesta prin Ghedeon Ferdinand a transmis ordinul muncitorilor Minda Constantin şi Miclea Florian.

Minda Constantin s-a asociat cu muncitorul Stanciu Nicolae cu care împreună au încercat în seara zilei de 18 Noembrie 1938, să incendieze depozitul de cherestea „Moliftul” din str. Popovici Berceanu, proprietatea D-lui Grieshaber Eugen, prin aruncarea a două sticle cu petrol, la gura cărora a legat o cârpă imbibată în petrol, care înainte de a fi aruncată între stivele de scânduri le-a aprins,

La reconstituire care a avut loc în ziua de 20 Ianuarie 1939 ambii au recunoscut fapta, totodată s-a ridicat de noi şi un băţ de care s-a folosit la aruncarea uneia din sticle şi care fiind corp delict s-a înaintat Parchetului Militar.

Incendiul a fost localizat la timp, pagube nu au fost.

Miclea Florian, tâmplar la serviciul tehnic al Primăriei Municipiului Timişoara, a primit aceiaşi însărcinare şi s-a asociat cu Boariu Savu în scopul de a incendia depozitul de cherestea „Sapic” din Str. Circumvaluţiunei No. 6. Pentru executare şi-a procurat trei sticle cu benzină la gura fiecăreia cu sârmă a legat câte o cârpă pe care îmbibând-o cu benzină i-a dat foc apoi pe un (f. 56) geam spart le-a aruncat în interiorul clădirei unde este ferestrăul cu aburi.

Pagube nu s-au produs deoarece focul a fost localizat din timp. Această faptă a fost săvârşită tot în ziua de 18 Noembrie 1938, ambele cazuri nereuşite au fost comunicate de Mindea şi Miclea lui Ghedeon care la rândul său le-a raportat lui Remeteanu Solomon.

Văzând acesta că incendiile provocate nu au reuşit s-au hotărât împreună cu Popa Ioan să se execute incendierea prăvăliei de textile Dornhelm din Str. I.G. Duca No.3 şi a prăvăliei de vopsele Kohn Adolf din Strada Ştefan cel Mare No. 23, în seara zilei de 22 Noembrie 1938.

În acest scop au dat ordin lui Ghedeon Ferdinand ca acesta să pregătească o echipă de câţiva oameni cari toţi să aibă asupra lor sticle cu benzină şi în seara specificată să fie cu ei în colţul Liceului Piarist şi Statuei Duca în apropierea Prăvăliei Dornhelm.

Pe la orele 21 Popa Ioan a trecut prin faţa prăvăliei Dornhelm şi cu mâna stângă înmănuşată a spart geamul mic dela vitrina din stânga, când şi-a tăiat puţin mănuşa pe care încă am înaintat-o la Parchetul Militar.

După ce a spart geamul, Remeteanu a anunţat pe Ghedeon ca pe rând să vină să predea sticlele lui Popa.

Popa stând lângă geamul spart a luat în primire sticlele a căror conţinut i-l(!) vărea pe geam astfel a vărsat în total conţinutul a 6 sticle aruncând şi înăuntru sticlele în aşa fel ca să se spargă şi conţinutul să se verse, apoi cu chibrite a dat foc care a luat proporţii, fiind localizat după o muncă asiduă de către pompieri, producând pagube mai însemnate.

Deci autorul incendierii fimei „Dornhelm” este Popa Ioan, cuncurând şi Remeteanu Solomon, Ghedeon Ferdinand, Minda Constantin, Stanciu Nicolae, Miclea Florian şi un individ a cărui descriere ni s-a făcut din partea lui Popa Ioan, fără a-i spune numele.

În aceiaşi seară urma ca Popa Ioan să execute şi in-(f. 57)cendierea prăvăliei Kohn Adolf din Str. Ştefan cel Mare No. 23, împreună cu individul a cărui nume i-l lasă sub tăcere.(!)

În acest scop aveau pregătită benzina necesară în bidoane ascunse în parcul Regina Maria, într-un boschet, şi care întrucât nu s-a săvârşit au fost puse la adăpost de individul a cărui nume Popa caută să-l acopere.

Deci şi autorul incendierii prăvăliei Kohn, săvârşit la data de 28 Noembrie 1938, este tot Popa Ioan.

Alăturat anexăm trei fotografii ale indivizilor înaintaţi şi o fotografie despre materialul aflat.

Comandantul Legiunii de Jandarmi Timiş Torontal, lt.colonel (ss – semnătură indescifrabilă)

Şeful Bir. Pol. Sig. (ss - semnătură indescifrabilă)

S-a comunicat:

Ţinutul Timiş

Inspectoratul General al Jand. Bucureşti

Direcţiunea Generală a Poliţiei

Divizia I Inf. Timişoara

Inspectoratul Reg de Jand. Timişoara

Inspectoratul Reg de Pol. Timişoara

Prefectura Judeţului Timiş Torontal

Parchetul Tribunalului Timiş Torontal

(f.58)

(ACNSAS, D 11819, ff. 55-58)

 Bibliografie:

ACNSAS, D 11819.

ACNSAS, D 013484, vol. 9.

*

Dana Beldiman Honciuc: Dosar Horia Sima 1940-1946. Studiu introductiv: Gheorghe Buzatu, Editura Kullusys, Bucureşti, 2007.

Ioan Scurtu ş.a. (coord.): Ideologie şi formaţiuni de dreapta în România, 30 martie 1938-6 septembrie 1940, vol. V, Institutul Naţional pentru Studiul Totalitarismului, Bucureşti, 2006.

Dragoş Zamfirescu: Legiunea Arhanghelului Mihail. De la mit la realitate, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 1997.

*

Banater Deutsche Zeitung (BDZ)

Neues Wiener Tagblatt (NWT)

Salzburger Volksblatt (SV)

Szabad Szó (SSz)

Völkischer Beobachter (VB)