Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Turcia: Criza economică se adâncește, apelurile pentru alegeri anticipate se întețesc

turcia.jpg

Istanbul, noiembrie 2021
Sursa imaginii: 
Reuters via dw.com/tr

Pe măsură ce criza economică din Turcia se adâncește, opoziția își intensifică apelurile pentru organizarea de alegeri anticipate, iar economiștii, la rândul lor, recunosc că aceasta ar fi singura soluție viabilă în momentul actual, cu condiția ca opoziția să poată oferi ”un nou model economic de dezvoltare a țării”, transmite postul Deutsche Welle, secțiunea în limba turcă.

În condițiile în care cursul de schimb al monedei naționale coboară zi de zi la noi recorduri istorice (15 lire pentru un euro la 1 decembrie a.c., față de 2 lire pentru un euro în 2007) nu numai partidele de opoziție, dar toate segmentele societății par să accepte că alegerile anticipate reprezintă singura soluție de redresare, scrie sursa citată.

Președintele Erdogan și liderul partidului de guvernământ, Devlet Bahceli, au anunțat că alegerile vor avea loc potrivit calendarului normal, adică în iunie 2023, dar primele proteste de stradă au început să apară, la Ankara și Istanbul, unde s-au strigat sloganuri antiguvernamentale și anti prezidențiale.

Potrivit lui Erinc Yeldan, profesor de economie la Universitatea Kadir Has, ”actualele probleme economice ale Turciei sunt de fapt de natură politică. Ele nu pot fi rezolvate prin măsuri economice. Problemele economice ale țării nu se vor rezolva niciodată dacă sistemul politic din Turcia nu se va transforma, dacă nu se va baza pe lege, pe meritocrație și pe respectarea drepturilor omului. Este imposibilă rezolvarea problemelor economice cu un sistem de guvernare ca cel actual, bazat pe decizii arbitrare, neconstituționale, care dezbină oamenii și încurajează ura”

El subliniază că, contrar afirmațiilor lui Erdogan, ”Banca națională a Turciei nu este independentă și nu poate lucra pe criterii profesioniste. Iar asta e situația în absolut toate instituțiile de stat”.

 

Azerbaidjan: Acord ”istoric” de cooperare economică cu Iranul

Președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev și omologul său iranian Ebrahim Raisi au semnat recent un acord de cooperare bilaterală, calificat drept ”istoric” de ambele părți, în baza căruia Iranul va livra anual o cantitate importantă de gaze naturale Azerbaidjanului, scrie publicația azeră day.az.

O cantitate de 1,5 până la 2 miliarde de metri cubi de gaz va fi livrată de către Iran Azerbaidjanului, prin intermediul unei conducte care traversează Turkmenistanul, prevede acordul semnat în cadrul reuniunii Organizației pentru Cooperare Economică (ECO) care a avut loc săptămâna trecută la Ashgabat, în Turkmenistan.

”De acum înainte relațiile noastre bilaterale se vor dezvolta în toate domeniile. Popoarele noastre, țările noastre trebuie să trăiască și să colaboreze ca niște frați”, a spus președintele azer.

“Relația noastră cu Azerbaidjanul nu este doar o relație de vecinătate, este o relație mult mai profundă. Inimile popoarelor noastre, ale țărilor noastre, bat la unison. Nu trebuie să permitem niciodată ca alții să intervină în relațiile noastre, doar noi trebuie să ne rezolvăm problemele pentru că doar așa ajungem la soluții concrete și benefice ambelor părți. Experiențele anterioare au dovedit-o din plin”, a spus la rândul său președintele Iranului, Ebrahim Raisi.

Semnarea acordului economic vine după o perioadă dificilă în relațiile diplomatice dintre cele două țări, care în ultimele luni și-au adus acuzații reciproce privind situația minorităților dar și referitoare la evoluțiile politice de după războiul dintre Azerbaidjan și Armenia de anul trecut.   

 

Armenia: Președintele propune modificarea Constituției

Președintele Armeniei, Armen Sargsyan, a declarat recent că modificarea Constituției este necesară pentru a echilibra ponderea puterilor în stat și pentru a crea un model de stat ”deschis”, bazat pe identitatea și valorile naționale, transmite publicația Hetq.

”Suntem o națiune a lumii iar modelul statului nostru trebuie să fie unul deschis către lume. Principala bogăție a țării noastre o reprezintă oamenii, locuitorii ei și avem oameni extrem de talentați, de calificați în domeniile lor. Trebuie să ne concentrăm pe evoluția științei, a noilor tehnologii, să creăm produse de înaltă calitate pe care să le putem exporta.

Trebuie să ne adaptăm tendințelor mondiale. Dar noi ce facem? Privim la diaspora noastră ca la o sursă de venituri, în loc să-i stimulăm pe acești oameni să vină și să investească în țară. Trebuie să le creăm condițiile de care au nevoie. De asemenea, este îngrijorător că oamenii de succes din țara noastră au în minte un singur gând: cum să emigreze mai repede.

Dacă am reuși să creăm un stat deschis aceste lucruri nu s-ar mai întâmpla. De aceea am propus și propun modificarea Constituției. Nu este important dacă vom fi republică parlamentară sau prezidențială, este important să avem instrumentele necesare pentru a creau un stat de tip deschis, modern”, a explicat președintele în cadrul unei întâlniri cu studenții, organizată cu sprijinul niunii Europene, a Asociației jurnaliștilor de investigație din Armenia, BBC Media Action și Deutsche Welle Akademie.

 

Kazakhstan: Un transfer de putere mai puțin obișnuit...

”Liderul Națiunii”, Nursultan Nazarbayev, primul președinte al Kazakstanului de la destrămarea URSS, în 1991, a decis să-și transfere toate prerogativele de lider al partidului Nur Otan, actualului șef al statului, Kassym-Zhomart Tokayev, transmite publicația Orda.kz.

”În cadrul reuniunii Consiliului Politic al partidului Nur Otan din 28 noiembrie a.c., președintele partidului, Nursultan Nazarbaev a decis să-și transfere toate competențele din cadrul conducerii partidului către actualul președinte al țării. Transferul va avea loc conform statutului partidului”, a anunțat purtătorul de cuvânt al lui Nursultan Nazarbayev, Aidos Ukibai

Nursultan Nazarbayev a ocupat fotoliul de șef al statului din 1991 până în 2019, când și-a dat demisia. Ulterior a primit titlul onorific oficial de ”Lider al Națiunii”, care îi permite să se bucure de toate privilegiile unui șef de stat până la sfârșitul vieții.

”Prin acest transfer puterile președintelui vor crește, dar nimic nu se va schimba în țară, pentru cetățenii ei. Și Nursultan Nazarbayev și Tokayev fac parte din ceea ce eu numesc ”fosta nomenclatură comunistă”. Fac parte din aceeași nomenclatură ex-sovietică. Nu se poate spune nici măcar că Tokayev ar reprezenta o ramură reformistă a partidului, el nu avea un grup al său, nu controla o anumită aripă a partidului. Așa că nimic nu se va schimba, nici în bine, nici în rău pentru țară prin această mutare. Doar că Tokayev își mărește influența în interiorul acestei nomenclaturi, asta e tot”, spune analistul politic Dos Kushim potrivit publicației citate.  

 

Georgia: 43 000 de hectare de pădure au dispărut în 5 ani

Între anii 2016-2021, suprafața pădurilor din Georgia a scăzut cu 43 de mii de hectare, în condițiile în care statul nu doar că nu ia măsuri de combatere a acestui fenomen, ci chiar îl încurajează, acordând în mod arbitrar drept de proprietate asupra terenurilor împădurite unor entități private sau civile, transmite postul Europa Liberă, secțiunea în limba georgiană. Datele provin dintr-un studiu realizat de organizațiile neguvernamentale Centrul pentru drepturile omului și Mișcarea Verzilor din Georgia.

"Nenumărate parcele de pădure sunt transferate către entități private care imediat ce intră în posesie încep despădurirea în vederea realizării de construcții.  Se întâmplă mai ale în regiunile  Tbilissi, Bulachauri, Choport, Borjomi, Bakuriani unde prețurile terenurilor sunt în general mai mari. Deciziile se iau la nivelul municipalităților, în baza unei documentații adesea incomplete și, bineînțeles, a corupției. Vrem ca aceste decizii să se ia doar la nivel guvernamental, cu semnătura primului ministru”, spune activistul de mediu și cercetătorul Vakho Hitishvili.

Ecologiștii susțin că principala problemă în acest caz o reprezintă faptul că, potrivit legislației din Georgia, o parcelă de pădure care a fost vândută, își pierde statutul juridic de ”teren forestier”. ”Asta trebuie să se schimbe în primul rând, pentru că aproape în toate cazurile cei care cumpără parcele de pădure încep imediat să taie copacii și să construiască locuințe, hoteluri, fabrici etc”, explică activiștii de mediu.

 

Au contribuit la realizarea Revistei Presei Europa Plus:

Öcal Gülcan - Turcia

Samira Babayeva - Azerbaidjan

Elen Manucharyan - Armenia

Ainur Zhaksybayeva - Kazakhstan

Ekaterina Mikadze - Georgia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 2 decembrie 2021