Europa aruncă mănușa Chinei, plănuind să-și extindă influența în plan global

În fața influenței tot mai mari a Chinei în lume, prin proiectatul său Drum al Mătăsii în variantă contemporană, Europa încearcă să recupereze terenul pierdut. Pentru că, nu încape urmă de îndoială, programul lansat de Bruxelles este un răspuns la adresa Imperiului de Mijloc.

Lansat în 2013 de președintele chinez Xi Jinping, Noul Drum al Mătăsii, redenumit „Inițiativa Belt and Road”, a făcut posibilă dezvoltarea unor  infrastructurii rutiere, feroviare și portuare menite să lege China de restul planetei. Beijingul a investit deja 140 de miliarde de dolari, conform propriilor cifre. Ceea ce îi permite să se aprovizioneze cu materii prime și să exporte.

Comisia vizează acum, pentru statele din afara Uniunii Europene, investiții de 300 de miliarde de euro, până în 2027 -  deci mai mult decât dublul sumei cheltuite de Beijing până în prezent. Iar Comisia Europeană vizează nu doar drumuri, căi ferate și instalații portuare ci și investiții în domenii precum sănătatea, educația și cercetarea, energia sau tehnologia digitală.

Argumentele Uniunii Europene

Dar de ce ar fi mai atractive investițiile europene decât cele chinezești? Ei bine, Europa mizează pe câteva avantaje de ordin politic.

Pornite cu mult entuziasm, contractele Beijingului au ajuns adesea să fie acuzate de opacitate, chiar de spoliere a beneficiarilor.

De exemplu, Sri Lanka a trebuit să cedeze pentru 99 de ani un important port construit de un grup chinez. Muntenegru, care nu a reușit să ramburseze creditul pentru construcția unei autostrăzi, a fost aproape de a pierde suprafețe importante de teren, dacă n-ar fi fost sprijinul Uniunii Europene. Alte proiecte, din diverse părți ale lumii, sunt acum amenințate.

Uniunea Europeană răspunde cu un grad mult mai ridicat de transparență, care promite să elimine riscul unor datorii ascunse, pe care statele beneficiare să nu le mai poată rambursa, așa cum a fost cazul cu multe proiecte chinezești. În plus, va exista o preocupare majoră pentru protecția mediului și respectarea de standarde sociale.

Sunt probleme care preocupă azi într-un grad înalt țările beneficiare ale investițiilor chinezești, acuzate că au fost mult prea agresive cu mediul înconjurător și, pe de altă parte, că nu au ajutat cu nimic comunitățile – chinezii au preferat în foarte multe cazuri să-și aducă propriii muncitori în loc să angajeze forță de muncă locală.

Standarde sociale, democratice și de mediu

Dar întrebarea este dacă tocmai aceste standarde atât de înalte nu vor ajunge să fie o problemă chiar pentru Uniunea Europeană.

Multe dintre statele potențial beneficiare sunt conduse de lideri autoritari, înconjurați de camarile extrem de corupte, care nu dau doi bani pe standarde sociale, de mediu și cu atât mai puțin pe condiționalitățile democratice, pe care Uniunea Europeană le are în vedere.

Mai mult, o bună parte dintre acești conducători autoritari își spoliază fără milă propriile țări, în beneficiul lor și al grupurilor care-i susțin la putere. Așa că, pentru aceste guverne, tocmai lipsa de transparență este garanția că totul va decurge bine, în ce privește interesul personal.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen spune că „țările care au avut o experiență cu China au nevoie de o alternativă”. Ceea ce poate fi adevărat. Dar, cel mai probabil, numai în parte.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica