Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Varșovia, summit al dreptei anti-Uniunea Europeană

dreapta.jpg

Reuniunea liderilor (anti)europeni de la Varșovia, Polonia, 4 decembrie 2021
Sursa imaginii: 
Facebook / Prawo i Sprawiedliwość

Sâmbăta trecută, la Varșovia a avut loc reuniunea a 11 lideri de partide din Uniunea Europeană reprezentând un spectru politic ceva mai pestriț de conservatori, naționaliști, populiști și extremiști de dreapta. Reuniunea a avut drept scop declarat oficial găsirea modalităților de conlucrare pentru a combate schimbările din Uniunea Europeană, schimbări care se consideră că acționează ca un supra-stat erodând tradițiile și puterile celor 27 de națiuni membre ale UE. Totodată, unul din obiectivele declarate ale acestei reuniuni este construcția unui centru alternativ de putere în Uniunea Europeană.

Internaționala anti-UE

Pe 3 și 4 decembrie, la Varșovia a avut loc reuniunea cremei anti-liberale, anti-europene și, pe alocuri pro-Kremlin, a dreptei extreme din Uniunea Europeană. Premierul polonez, Mateusz Morawiecki, și prezes-ul partidului Lege și Justiție, Jarosław Kaczyński, i-au găzduit, printre alții, pe premierul maghiar Viktor Orbán, lidera partidului francez ”Reuniunea Națională” Marine Le Pen, sau liderul populiștilor naționaliști spanioli al partidului VOX, Santiago Abascala. Alături de acești lideri ai dreptei extreme, au mai fost așteptați să participe lideri din încă 15 țări, însă la evenimentul oficial au ajuns reprezentanți doar din alte șapte state membre. Marele absent, am putea spune, a fost Matteo Salvini, liderul partidului ”Lega Nord” din Italia și unul din principalii inițiatori ai acestei mișcări.

Agenda acestui eveniment a fost dictată de declarația din luna iulie a acestui an, pe care și-au pus semnătura 16 lideri de partide ai extremei drepte sau conservatoare din statele membre UE. Scopul acelei declarații este ”reformarea Uniunii Europene, care, în loc să protejeze patrimoniul european, a devenit ea însăși o sursă de probleme și anxietate”. Tot în acea declarație se spune că ”cooperarea între națiunile europene trebuie să se bazeze pe tradiție, respectul culturii și statelor europene, respectul pentru moștenirea iudeo-creștină și valorile comune care unesc națiunile europene.” Cam acesta ar fi punctul de pornire al evenimentului din zilele trecute din Varșovia, eveniment care era așteptat să aibă loc încă luna septembrie, însă mai multe crize în care a fost implicată Varșovia, se pare că au tot contribuit la amânarea acestui eveniment.

”Întunericul Evului Mediu”

Fundalul acestor crize continue între Varșovia și Bruxelles se evidențiază strident și a tot crescut în intensitate nu doar anul curent. Gazdele poloneze ale evenimentului de sâmbătă au creat o atmosferă tematică sinonimă cu ceea ce mulți observatori polonezi numesc ”întunericul Evului Mediu” proiectat într-o imaginată primăvară a națiunilor care, iată, stă să vină de mai mulți ani. Cu alte cuvinte în narativul acestui eveniment au fost incluse subiecte care sunt reflectate zilnic în dezbaterea națională poloneză cum ar fi chestiunea avortului, educația laică și egalitatea de șanse.

În percepția unor lideri participanți la acest eveniment, aceste procese sociale ar contribui la formarea unui ”etnos european”. Transpus în limbajul declarației finale a summit-ului de sâmbătă, participanții resping ”ingineria socială a Uniunii Europene”, fiindcă ”instituțiile europene nu se bucură de aceeași legitimitate și trebuie să se subordoneze arhitecturii politice a statelor națiune”.

S-a pus, de asemenea, problema dacă Polonia, la pachet cu Ungaria, trebuie să meargă la compromis cu Uniunea Europeană pe subiectul statului de drept care vizează în particular controlul și balanța instituțională în orice regim democratic, inclusiv independența sistemului judiciar. Deocamdată, ambele protagoniste rămân neputincioase în fața mecanismului de condiționalitate ”bani pentru statul de drept”, care menține blocat PNRR-ul pentru Polonia, de exemplu, din care aceasta ar trebui să primească în următorii anii 35 mlrd de Euro.

Marine Le Pen, invitată de onoare

Tratamentul protocolar, aidoma unui șef de stat, care i-a fost acordat doamnei Marine Le Pen, președinta ”Reuniunii Naționale”, s-a evidențiat din capul locului. O asemenea primire era considerată imposibilă chiar și cu un an în urmă atunci când Viktor Orban și Matteo Salvini insistau în campania lor de cajolare a liderilor polonezi cu scopul de a o accepta la masa de negocieri pe lidera extremei drepte franceze.

Judecând strict după minele ravisante ale doamnei Marine Le Pen, misiunea a fost încheiată cu succes. Marine Le Pen a fost întâmpinată cu onoruri oficiale oferindu-i-se destule servicii standard ale protocolului de stat, printre care și rotația la locuri de comemorare publică a tragicelor evenimente din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, cum ar fi Monumentul Celor Căzuți și Exterminați în Est sau Monumentul Eroilor Ghettoului din Varșovia. Aceste semnale cu încărcătură simbolică puternică, puse în contextul cursei electorale franceze pentru prezidențiale nu arată deloc bine pentru relația guvernului polonez cu Emmanuel Macron, care, fapt deloc minor, este președintele Franței și cel care încă are un cuvânt greu de spus în Consiliul European.

Totuși, multă obscuritate partinică la nivel (anti-)european

Nu poate fi trecut cu vederea și faptul că, totuși, între personalitățile politice ale dreptei conservatoare și extreme europene, ușor de recunoscut, și cu reprezentare parlamentară semnificativă, pe de o parte, și restul reprezentanților acestei grupări este un hău destul de mare. De exemplu, Lituania a fost reprezentată, de Waldemar Tomaszewski, care, deși este recunoscut drept liderul Acțiunii Electorale a Polonezilor din Lituania, mai este cunoscut și pentru pozițiile sale pro-ruse pe scena politică lituaniană și un lider al unui partid care se zbate în marja pragului electoral. România, a fost și ea reprezentată de PNȚCD, și el un partid căruia i se cântă prohodul în mod ciclic electoral de două decenii. În același coș al marginalității parlamentare se plasează comod și partidul ”Interesul Flamand” din Belgia. Iar lista poate continua cu partide similare din Finlanda și Olanda.    

Deocamdată, muntele instituțional și ideologic închipuit al dreptei extreme vag unite din UE a născut un șoarece propagandistic cu denumirea ”Summit-ul de la Varșovia”. Sau, așa cum a declarat redactorul-șef al Euractiv Polska, Karolina Zbytniewska ”am organizat la Varșovia un miting al adolescenților rebeli care pun la cale cum să dinamiteze lumea adulților.” Următorul episod din acest sitcom al extremei drepte europene este programat să aibă loc în Spania în câteva luni, acolo unde și atunci când internaționala anti-europeană va continua să încerce a se alinia pentru a crea o platformă comună în Parlamentul European pe subiecte ca protecția suveranității statelor membre UE și imigrația ilegală.