Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Un nou început în relația Varșovia-Berlin?

scholz_mazowieski.jpg

Cancelarul Germaniei, Olaf Scholz și premierul polonez Mateusz Morawiecki la Varșovia, 12 decembrie 2021
Sursa imaginii: 
Facebook / Kancelaria Premiera

Ieri seara, cancelarul german s-a aflat la Varșovia într-o vizită de lucru. Vizita cancelarului Olaf Scholz a fost precedată de cea a ministrului de externe, Annalena Baerbock. Ambele vizite, pe lângă faptul că au vizat lansarea agendei de politică externă a noului guvern german, se pare că au avut și scopul de a testa poziția Varșoviei pe un șir de subiecte de top, atât pe agenda bilaterală, cât și pe cea europeană, inclusiv pe agenda politicii pe Europa de Est.

La diferență de doar 2 zile, capitala Poloniei a fost vizitată pe rând de ministrul de externe al Germaniei, Annalena Baerbock, ca mai apoi, adică ieri seara, Varșovia să-l găzduiască și pe cancelarul Olaf Scholz. Ambii înalți demnitari germani, proaspăt investiți în funcții și la început de carieră în materie de politică externă, au făcut mai degrabă o vizită de lucru caracteristică oricărui început de mandat și, potențial, de deschidere a unui nou capitol în relațiile bilaterale germano-polone.

Puncte de divergență în relația cu UE

În cele 177 de pagini ale programului de guvernare al coaliției tripartite din Germania, două țări din UE sunt menționate expres la capitolul de politică externă. Este vorba despre Franța și Polonia. Pe cea dintâi cancelarul german a vizitat-o încă vinerea trecută, după care a urmat vizita la Bruxelles; și iată a venit rândul Varșoviei, care încheie mini-turneul de deschidere pe politică externă a Berlinului. Dacă la Paris, Scholz și Baerbock au avut parte de multă concordie, la Varșovia unele puncte de pe agendă par vizibil mai nuanțate.

Unul din obiectivele cheie de politică externă a coaliției de guvernare din Germania, așa cum este menționat în programul de guvernare, este statul de drept în Uniunea Europeană. Iar în capul agendei de discuții de ieri seara s-a aflat anume acest subiect. Dacă luăm conferința de presă Morawiecki-Scholz drept punct de referință, atunci e greu de tras vreo concluzie, însă se pare că Varșovia va insista pe retorica suveranistă și pe alocuri anti-federalistă. După plecarea Angelei Merkel, Polonia ar putea să nu se mai bucure de un interlocutor atât de indulgent în guvernarea tripartită de la Berlin pe care Olaf Scholz o va reprezenta de acum încolo.

La conferința de presă de ieri, Olaf Scholz, un politician introvertit și pragmatic, de altfel, a scăpat un zâmbet nu fără sens, atunci când a fost citat comentariul lui Jarosław Kaczyński despre programul de guvernare al ”coaliției semaforului” din Germania. Liderul polonez ar fi spus în particular despre programul noului guvern german în relația cu UE că ”este o pregătire pentru cel de-al patrulea Reich”.

Ei bine, în comparație cu guvernul Merkel, care a fost foarte tolerant cu hachițele Varșoviei în timpul multiplelor crize legate de statul de drept, drepturile omului și delimitarea autorității cu Uniunea Europeană, noua coaliție de la Berlin s-ar putea să fie mai asertivă. Dar, așa cum a demonstrat Varșovia de multe ori, ceea ce cu siguranță nu are vreo șansă să funcționeze este o atitudine de patronaj din partea Berlinului în dialogul Poloniei cu UE, dar și pe orice alt subiect posibil în relațiile bilaterale sau în context multilateral.

O problemă la fel de stringentă o reprezintă și unul din marele obiective ale noii coaliții roșii-galben-verde de la Berlin: agenda ecologică și climatică a Uniunii Europene. Polonia rămâne cel mai mare consumator de cărbune din UE, iar guvernul Morawiecki nu intenționează să producă schimbări palpabile în viitorul deceniu. De partea lor, vecinii germani au negociat astfel încât  portofoliul de externe să aparțină Verzilor, la fel și ministerul mediului care va aparține acestui partid prin Robert Habeck, lider care mai deține și fotoliul de vice-cancelar. Așadar și la acest capitol ne putem aștepta la schimburi tensionate pe viitor între cele două capitale.

Legat de acest ultim dosar, părțile au dat în egală măsură o interpretare diferită rolului conductei Nord Stream 2. Dacă pentru Germania, din spusele cancelarului Scholz, conducta reprezintă unul din instrumentele ce vor ajuta Germania să atingă obiectivul neutralității emisiilor de bioxid de carbon, atunci pentru Polonia, așa cum a afirmat Morawiecki în mod repetat, Nord Stream 2 rămâne una din cele mai mari amenințări geo-economice pentru Europa Centrală și de Est, iar Germania, așa cum a declarat și ministrul de externe polonez, Zbigniew Rau, ”va purta responsabilitatea morală pentru rolul acestei conducte în securitatea energetică a continentului”.

Nu a putut lipsi de pe agendă poate cel mai controversat dosar dintre cele două state. Așa cum a lăsat să se înțeleagă încă de la întâlnirea de vinerea trecută dintre miniștrii de externe Zbigniew Rau și Annalena Baerbock, Varșovia va continua să insiste pe problema reparațiilor de război urmare a celui de-al Doilea Război Mondial. Miza este o sumă gigantică solicitată de Varșovia – 700 de miliarde de Euro. De partea sa Olaf Scholz a dat de înțeles ieri că, în Berlin va fi construit un memorial dedicat atrocităților comise de Germania nazistă în Polonia și că, acesta vede, de fapt, soluționarea acestei probleme a reparațiilor prin intermediul bugetului Uniunii Europene, și anume prin faptul că Polonia va continua să se bucure de fonduri bugetare europene sporite pe viitor.

Puncte convergente

În același timp, dosarele pe care percepțiile celor două capitale converg de o manieră sporită țin de situația de securitate în Europa de Est. Olaf Scholz i-a mulțumit lui Morawiecki pentru modul în care guvernul polonez a gestionat amenințarea hibridă inițiată de regimul lui Lukașenko în Belarus. Iar în acest context, e mai greu de înțeles dacă și ministrul de externe german s-a declarat la fel de mulțumit, deoarece, Partidul Verzilor din Germania s-a declarat în repetate rânduri împotriva metodei pushback în relația cu imigranții ilegali de la granița cu Belarus.

Totodată, poate punctul cel mai arzător al discuțiilor despre situația din Europa de Est a fost amenințarea Rusiei cu invazia Ucrainei. În acest context cei doi lideri au declarat că problema situației de la granița Ucrainei cu Rusia va fi pe agenda unei întâlniri comune cu președintele Zelenski, o întâlnire cvadripartită, adică inclusiv în compania președintelui francez, pe marginea summit-ului Parteneriatului Estic de pe 15 decembrie la Bruxelles. Mai rămâne de adăugat că, astăzi la Budapesta va mai avea loc o interacțiune franco-poloneză la vârf în format multilateral între președintele Macron și platforma Visegrád 4. Astfel, tot mai mulți observatori se întreabă dacă ar trebui să ne așteptăm în viitorul apropiat la reactivarea Triunghiului de la Weimar, un format consultativ franco-germano-polon care nu a mai fost activ din 2014.

 
Cancelarul Scholz la Varșovia