Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Încălzirea cu lemne: un fake-news demontat de Bruxelles și câteva întrebări care rămân

lemn_foc1.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Comisia Europeană a dezmințit oficial știrile potrivit cărora românilor ar urma să li se interzică încălzirea cu lemne din 2023. Cu aceasta, ar trebui să se pună capăt unei polemici și unui șir de dezinformări care durează de luni de zile. Sau, poate ... nu?

Nu există nicio dispoziție specifică în PNRR care să oblige autoritățile române să interzică încălzirea cu lemne până în 2023.

Cu această frază, din comunicatul Comisiei Europene, ar trebui să se închidă o dispută publică întinsă pe săptămâni sau chiar luni de zile.

PNRR cuprinde, de fapt, altceva: măsuri pentru ca lemnele, care vor putea fi folosite în continuare la încălzire, să poată fi urmărite, să li se cunoască proveniența și să nu vină din tăieri ilegale.

Se preconizează crearea unui sistem informatic integrat care va monitoriza obligațiile legale referitoare la recoltarea lemnului dar și regenerarea în timp util a pădurilor.

Planul mai include măsuri de eficiență energetică pentru clădirile private și publice, cu obiectivul de a se realiza cel puțin o renovare la nivel mediu, reducându-se astfel consumul de energie pentru încălzire cu cel puțin 50 %.

Și încă ceva: rețeaua de distribuție a gazelor care va permite transportul hidrogenului verde în regiunea Oltenia va înlocui combustibilii solizi și biomasa, care se utilizează în prezent pentru încălzirea locuințelor, apa caldă menajeră și gătit.

Parcă, totuși, este altceva decât interzicerea încălzirii cu lemne din 2023.

 

Ce-ar mai fi de spus?

Ar mai fi de spus că răspunsul Comisiei Europene vine după o cerere formulată expres de europarlamentarul social-democrat Victor Negrescu.

Într-o postare pe Facebook, acesta a spus că a solicitat Comisiei Europene ”să stopeze aberaţia fostului guvern de a renunţa la încălzirea cu lemne până în 2023 în contextul în care aproape jumătate dintre români se încălzesc în acest mod”.

Evident, Comisia nu avea ce să stopeze - un astfel de angajament nu exista în PNRR.

De fapt, europarlamentarul social-democrat nu a făcut decât să reia niște acuzații, la fel de nefondate , lansate încă din această toamnă în mediile de extremă-dreapta, antieuropene. Unul din multiplele exemple de fake-news, menite să erodeze încrederea publicului în Uniunea Europeană.

Dar de ce a găsit de cuviință să realimenteze povestea tocmai un social-democrat, membru al unei familii politice cu un puternic angajament european? Ba chiar un europarlamentar tânăr, dar cu o bună experiență în afacerile europene? Greu de spus.

Dacă ar fi avut neclarități, ar fi putut obține precizări direct de la Comisie, pe căi instituționale, înainte de a ieși în public. Dacă a vrut doar să obțină capital politic intern, poate că a fost, pe moment, o idee bună, dacă este să ne luăm după numărul de like-uri și distribuiri pe care postarea sa le-a generat.

Doar că, pe termen mediu și lung, un asemenea mesaj, în loc să servească social-democrației, devine combustibil tocmai pentru extremiștii antieuropeni. Care nu se mai încurcă în răspunsuri oficiale și nu se mai obosesc să țină cont de adevăr și de logică, atunci când își vântură minciunile.

Iar aici, chiar că mișcarea europarlamentarului social-democrat devine de neînțeles.

 

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România

Toate Eurocronicile lui Ovidiu Nahoi: http://www.rfi.ro/tag/eurocronica

 
Eurocronica din 17 decembrie 2021