Play
Ascultă RFI Romania
Play
Ascultă RFI France
Ascultaţi


Bosnia-Herțegovina sub amenințarea separatiștilor sârbi

bosnia.jpg

Sursa imaginii: 
rfi.fr

Este Bosnia și Herțegovina în pragul colapsului? După treizeci de ani de la încheierea războiului, îngrijorarea crește în această țară divizată, unde Parlamentul Republicii Srpska (RS), regiune autonomă locuită majoritar de sârbi, a demarat un proces de retragere a sârbilor din mai multe instituții federale, inclusiv din armată, scrie France24 într-o analiză postată pe site-ul său.

Ce va presupune situația în care legile Bosniei și Herțegovinei nu se vor mai aplica în Republica Srpska? „Este echivalentul unei secesiuni de facto", consideră Loïc Trégourès, profesor la Institutul Catolic din Paris și specialist în regiunea balcanică.

După războiul interetnic din 1992-1995, în care și-au pierdut viața 100.000 de oameni, statul a fost scindat în două entități: „Federația Bosnia-Herțegovina", cu populație majoritar croată și musulmană, și „Republica Srpska", majoritar sârbă. Ele sunt conectate printr-un stat central slab, întruchipat de președinția colegială tripartită. Context în care cea din urmă a făcut în 10 decembrie primul pas spre separarea de restul țării, ducând astfel la îndeplinire amenințările liderului Milorad Dodik.

Adoptată cu 49 de voturi din 83, moțiunea RS prevede o perioadă de șase luni pentru a organiza plecarea sârbilor din trei instituții cruciale ale statului central: armata, justiția și sectorul finanțelor, Un vot suplimentar al Adunării RS va trebui totuși să valideze acest proces.

O decizie riscantă

Conform specialistului Loïc Trégourès, moțiunea susținută de deputații din partidul lui Milorad Dodik „a fost adoptată cu strictețe”, în timp ce „restul partidelor din opoziție, deși sunt teoretic în favoarea secesiunii, au refuzat să voteze, considerând-o o decizie extrem de periculoasă, care ar duce la război”. Opoziţia, în special partidul lui Radovan Karadzic (condamnat la închisoare pe viaţă de Tribunalul Internaţional pentru genocid și crime împotriva umanității în timpul fostei Iugoslavii), îl critică pe Milorad Dodik mai ales pentru manevrele politice de a obţine voturi la alegerile generale din 2022.

 „Cu greu ar putea guvernul federal să oprească acest lucru. Este un gest neconstituțional, dar asta nu îl va opri pe Milorad Dodik", susține Loïc Trégourès. „În cel mai bun caz, Dodik va obține realegerea în funcție și se va liniști... cu condiția să nu se fi atins punctul fără întoarcere”, se teme cercetătorul.

Fantomele războiului

Anunțul venit la jumătatea lunii noiembrie din partea liderului comunității sârbe privind reconstruirea în „câteva luni” a armatei dezmembrate în 1995 a trezit deja fantomele trecutului. „Restabilirea unei armate sârbe-bosniace este de natură simbolică, dacă vorbim de figuri precum cea a lui Ratko Mladic (fostul lider militar sârb-bosniac, condamnat pentru genocidul de la Srebrenica)”, reamintește cercetătorul Loïc Trégourès.

„Dar nu este o idee primită cu entuziasm de cetățenii care au trăit războiul, ei nu mai vor război. În toată țara oamenii sunt traumatizați de ceea ce s-a întâmplat. Iar acum văd cum reapar semnele la care au fost martori acum 30 de ani, alături de întrebări îngrijorătoare precum : ce se va întâmpla cu minoritățile care trăiesc în Republica Srpska?”

Dacă Milorad Dodik își va îndeplini amenințările, legile Bosniei și Herțegovinei nu se vor mai aplica în RS. Cu toate acestea, nu locuiesc numai sârbi în regiune. Musulmanii bosniaci care alcătuiesc mai mult de jumătate din cei 3,5 milioane de locuitori ai țării, sunt prezenți și în RS cu 1,2 milioane de locuitori. „Riscul de a vedea din nou persoane strămutate este mare”, subliniază Loïc Trégourès.

În ceea ce privește himerele războiului, germanul Christian Schmidt, însărcinat în numele Națiunilor Unite cu asigurarea respectării acordului de pace de la Dayton (1995), a declarat într-un raport recent că țara se confruntă cu „cea mai mare amenințare postbelică de până acum", existând o posibilitate "foarte mare" de conflict.

Uniunea Europeană divizată

Preocuparea crește și pe partea europeană. Noul guvern german a cerut luni Uniunii Europene să îi impună sancțiuni lui Milorad Dodik. „Eforturile de separare sunt inacceptabile și asta înseamnă că regimul de sancțiuni existent trebuie folosit și împotriva domnului Dodik”, a declarat ministrul german de externe Annalena Baerbock.

Problema cu UE este că nu e unitară. Liderii maghiari și sloveni îl susțin deschis pe liderul separatist, iar Croația are interese comune cu alesul sârb. Într-adevăr, dacă Bosnia - Herțegovina se destramă, nu poate fi exclusă o reunificare a croaților-bosniaci cu Croația. „Milorad Dodik profită din plin de această situație geopolitică”, analizează Loïc Trégourès. „Rușii îl susțin, americanii nu știu cum să-l ia și Uniunea Europeană este divizată. Are cale liberă pentru a merge înainte".

 

Traducere de Irina Șerban după articolul publicat de France 24.