Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Anul 2021 în Ungaria: ”Lupta permanentă” a lui Viktor Orban

ungaria.jpg

Sursa imaginii: 
pixabay.com

Dacă primăvara acestui an a fost dominată de luptele dintre partidul lui Viktor Orban, Fidesz și Partidul Popular European din Parlamentul European, toamna luptele s-au mutat pe plan intern, când opoziția a reușit să organizeze front comun împotriva liderului iliberal de la Budapesta.

Anul acesta a fost cel al turbulențelor politice în Ungaria, atât pe plan intern, cât și extern, generate în mare parte de primul ministru și președintele principalului partid de guvernământ, Viktor Orbán. Dacă mottoul politic al lui Fidel Castro a fost "revoluția permanentă", atunci cel al lui Orbán este lupta permanentă, când cu Bruxelles-ul, când cu liberalii, când cu activiștii LMBTQ.

În paralel, guvernul a trebuit să gestioneze și pandemia Covid. Un mare accent s-a pus pe vaccinarea populației, care a și ajuns la un procent relativ ridicat, peste 60%, dar de atunci stagnează. Există și alte probleme de sănătate și de mediu.

Autoritățile ungare au depistat în februarie o concentrație ridicată de metale grele, zinc, cupru, aluminiu și fier în râuri. Contactate, autoritățile române au confirmat că sursa poluării râului Someș este în România, din zona unei mine. După un timp, concentrația de metale grele a scăzut, dar în aprilie a apărut o altă problemă, de această dată pe râul Tisa.

De fapt este vorba de aceeași problemă de mai mulți ani: în fiecare primăvară, când crește nivelul râurilor, apele aduc cantități uriașe de plastic din România, în special flacoane PET. În aceste perioade intră pe teritoriul Ungariei 50-70 de flacoane pe minut. Anul trecut, președintele Ungariei, János Áder a adresat o scrisoare președintelui român Klaus Iohannis și celui ucrainean Volodimir Zelenski în care cerea luarea de măsuri pentru stoparea poluării râurilor Tisa și Someș.

În topul bogătașilor, un prieten al lui Orban

Între timp Transparency International a publicat studiul anual despre nivelul corupției în țările lumii. Pe lista celor 180 de țări, Ungaria se situează pe locul 69, la egalitate cu România și Bulgaria.

La scurt timp după lista Transparency International a apărut și cea a publicației Forbes, cu cei mai bogați antreprenori din Ungaria. Primul pe listă este Lőrinc Mészáros, de profesie instalator de gaze, prieten din copilărie cu premierul Viktor Orbán.

Mészáros și-a început cariera ca primar al localității Felcsut, satul natal al celor doi, apoi a intrat în afaceri și a câștigat rând pe rând majoritatea licitațiilor publice de stat pentru diferite proiecte. Averea lui Mészáros este estimată de Forbes la 479 miliarde forinți, cam 1,3 miliarde euro. Doar anul trecut, averea lui a crescut cu 202 milioane euro. Pe locul 2 printre cei mai bogați maghiari s-a situat Sándor Csányi, directorul general al băncii OTP.

Pe plan economic au avut loc și câteva mici reforme: în martie a intrat în vigoare legea care interzice lucrătorilor din domeniul sănătății să primească bani de la bolnavi și în paralel a fost mărit salariul medicilor. Digitalizarea autorităților fiscale se derulează cu pași mari, de la 1 aprilie anul acesta, oficiul de impozite primește în timp real toate facturile emise electronic, inclusiv cele către cumpărătorii particulari, deci către populație. Deja 98% dintre firmele din Ungaria emit facturi electronice, ceea ce reduce foarte mult evaziunea fiscală și ”VAT gap”, neplata TVA-ului de către companii.

O altă măsură anunțată anul acesta de guvernul Orbán și care intră în vigoare de la 1 ianuarie este scutirea de impozit pe venit a tinerilor sub 25 de ani. Scutirea de va aplica până la cel mult salariul brut mediu pe economie, 1200 de euro și doar celor angajați. Aceasta înseamnă că tinerii vor economisi în acest caz în jur de 130 de euro pe lună. Nu foarte mult, în situația în care chiria unui apartament de 40 mp în Budapesta este în jur de 340 euro, deci probabil că mulți dintre acești tineri vor continua să locuiască în casa părinților.

Conflictul cu PPE

Pe plan extern au luat sfârșit tensiunile de mai multe luni dintre Fidesz, partidul condus de Viktor Orbán și Partidul Popular European. Înainte ca PPE să excludă Fidesz din rândurile sale, partidul lui Orbán a decis să părăsească grupul din Parlamentul European.

Conform Fidesz, PPE dorește să coopereze mai mult cu forțele de stânga și liberale și nu lasă spațiu forțelor tradiționale ca Fidesz. PPE a criticat deseori Fidesz și guvernul ungar pentru violarea principiilor statului de drept, acuzații pe care Fidesz le-a respins de fiecare dată. Totuși, în iunie Parlamentul ungar a adoptat legea care, conform argumentării oficiale, protejează copiii de agresiuni sexuale. Însă legea a fost intens criticată pentru că ar implica faptul că homosexualii sunt pedofili.

În mod neobișnuit pentru ultimii 10 ani, anul acesta au fost două luni în care discursul public a fost dominat nu de Viktor Orbán și partidele de guvernământ, ci cele de opoziție. Menținerea la putere a lui Orbán timp de un deceniu s-a datorat printre altele fragmentării opoziției. Chiar dacă în sondaje, partidele de opoziție conduceau cumulat în fața Fidesz, sistemul electoral nu a fost favorabil acestora.

De aceea liderii opoziției au căzut de acord asupra organizării așa-numitelor alegeri preliminare, prin care alegătorii să aleagă candidatul unic la funcția de prim-ministru din partea opoziției. În ciuda numeroaselor diferende între partidele de opoziție, acestea au reușit în cele din urmă să finalizeze alegerile, prin mobilizarea a nu mai puțin de 800 de mii de alegători.

În urma acestora, candidatul unic al alegerilor din aprilie anul viitor va fi Peter Marki-Zay, primarul unui oraș din provincie. În acest moment, sondajele arată egalitate între Fidesz și coaliția electorală a partidelor de opoziție. Însă până în aprilie, Fidesz în mod sigur va arunca în campanie toate armele electorale posibile.