Direct Jurnale Direct Monde
Ascultaţi


Europa Plus: Peste 200 000 de polonezi ar putea fi expulzați de pe teritoriul Regatului Unit

uk_ue.jpg

Sursa imaginii: 
AFP via wyborcza.pl

Agenția Independentă pentru Monitorizarea Autorității (IMA) acuză guvernul britanic că, potrivit legislației în vigoare, în prezent 2,5 milioane de expați ar putea pierde dreptul de muncă și de ședere și ar putea fi expulzați de pe teritoriul Regatului Unit al Marii Britanii în urma Brexitului. Dintre aceștia 216 000 sunt polonezi.

Potrivit wyborcza.pl, IMA, agenție creată în baza unui acord semnat între Marea Britanie și Uniunea Europeană, cu scopul de a proteja drepturile resortisanților europeni, a depus oficial plângere în justiție împotriva Ministerului de interne britanic cu privire la legea privind statutul rezidenților. În baza acestei legi 5,6 milioane de persoane au depus cereri privind legalizarea rămânerii lor pe teritoriul UK (Settled Status), dar numai 2,6 milioane dintre aceștia au primit aviz favorabil, precizează sursa citată.

Kathryn Chamberlain, directoarea IMA spune că textul legii britanice este formulat în așa fel încât este imposibil ca toți solicitanții să primească confirmarea statutului de rezident în timp util. ”Aceste persoane vor pierde automat dreptul la muncă și la asistență socială și riscă să fie deportate, fără drept de întoarcere”, precizează ea.

Departamentul britanic pentru imigranți (Home Office) a reacționat în urma plângerii depuse și a precizat într-un comunicat că ”Tratăm drepturile civile în cel mai serios mod cu putință și respectăm acordurile în vigoare cu bună credință”.

Potrivit datelor administrației britanice, până în martie anul acesta au primit statutul de rezident 850 000 de polonezi, 780 000 de români și 420 000 de italieni.

 

Ungaria: Comisia de la Veneția critică legislația anti-LGBT+ a guvernului Orban

Legislația anti-LGBTQ+ din Ungaria este incompatibilă cu normele internaționale privind drepturile omului și poate duce la discriminări pe bază de gen, se arată în avizul formulat de Comisia de la Veneția, care critică în mod special guvernul de la Budapesta pentru că a adoptat amendamente importante referitoare la acest subiect fără consultarea prealabilă a societății civile, a opoziției și a părților implicate, transmite publicația maghiară hvg.hu.

Comisia consideră că nici considerentele de moralitate publică și nici cele legate de protecția minorilor nu pot justifica introducerea de interdicții și restricții cu caracter general bazate pe diferența de identitate sexuală, schimbare de gen și promovarea sexualității.

”Aceste interdicții și restricții nu se limitează la conținuturile explicite sau obscene și nu sunt condiționate de vârstă, context sau forma de prezentare, astfel încât ele afectează grav dreptul de exprimare legitim al orientării sexuale și al identității de gen”, se arată în document.

Comisia reamintește de asemenea că identitatea de gen, ca și componentă a identității personale și a orientării sexuale, este protejată prin Convenția europeană a drepturilor omului și deci nu poate fi considerată de niciunul din statele membre drept imorală.

În consecință judecătorii europeni apreciază că modificările aduse legii educației publice nu îndeplinesc obligațiile asumate de statul ungar privind obiectivitatea și imparțialitatea informațiilor transmise prin sistemul de educație ci, dimpotrivă,  contribuie la crearea unui ”mediu periculos” în care copiii comunității LGBT pot fi expuși riscurilor de intimidare și hărțuire.

 

 

Slovacia: Fonduri europene pentru dezvoltarea regională

Fonduri europene în valoare de 35 de milioane de euro vor fi alocate în perioada următoare pentru dezvoltarea regională a țării. Vor fi finanțate cu prioritate transporturile publice, construcția de parcări inteligente, monitorizarea traficului aerian și extinderea rețelei de internet prin wi-fi, a anunțat Ministerul investițiilor și dezvoltării regionale, potrivit site-ul televiziunii TA3.

”Toți cetățenii trebuie să aibă acces la soluțiile și avantajele oferite de tehnologiile moderne, indiferent dacă este vorba de acces gratuit la wi-fi în spațiile publice, stații de încărcare pentru vehiculele electrice sau sisteme video inteligente. Toate ecestea îmbunătățesc în mod semnificativ serviciile publice”, a precizat viceministrul dezvoltării regionale, Veronika Remišová.

Fiecare proiect poate primi între 350 000 și 4 milioane de euro. Programul se adresează tuturor administrațiilor locale și regionale din Slovacia, cu excepția capitalei Bratislava.

Sunte eligibile proiecte referitoare la dezvoltarea sistemelor informatice, a platformelor web, sisteme de diagnosticare a rezistenței podurilor și drumurilor, modernizarea sistemelor integrate de transport public, telemedicină etc.

”Scopul nostru este de a oferi posibilitatea localităților și regiunilor de a crea valoare adaugată la cele mai înalte standarde de calitate și vom folosi în acest scop nu doar aceste fonduri europene ci și pe cele pe care le negociem în acest moment pentru viitor”, a subliniat oficialul slovac.

 

Au contribuit la realizarea Revistei presei Europa Plus:

Petra Danka - Ungaria

Michal Bryja - Polonia

Liana Redaiová - Slovacia

 

Alte articole din seria Europa Plus a RFI România: https://www.rfi.ro/tag/europa-plus

Proiect în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei

 
Revista presei Europa Plus din 21 decembrie 2021