
Politică
De ce nu sunt desecretizate nici acum detaliile crimelor stalinismului? (Reportaj France24)
rusia_gulag_soljenitan.png

Acum treizeci de ani, la 25 decembrie 1991, primul și ultimul președinte URSS, Mihail Gorbaciov, a demisionat. Timp de aproape 70 de ani, mai mulți lideri au ținut în mână steagul roșu cu secera și ciocanul. Printre ei dictatorul Iosif Stalin, aflat la putere din 1929 până la moartea sa în 1953, a fost responsabil, conform diverselor estimări, pentru exterminarea a 3 până la 20 milioane de rusi.
Doar în perioada numită Marea teroare, în 1937 și 1938, când au fost înființate curțile extrajudiciare "Troika", 750 000 de persoane au fost împușcate. Și aproape 18 de milioane de oameni au fost deportați în lagărele de concentrare ale Gulagului, acronimul organismului central care a gestionat aparatul concentraționar al Uniunii Sovietice. Mulți dintre ei au pierit de foame, frig, boală și extenuare.
Gulagul a devenit simbolul sistemului, descris de scriitorul rus Alexandr Soljenițân, în celbra sa carte Arhipelagul Gulag.
La căderea URSS-ului în 1991, arhivele NKVD, serviciile secrete sovietice, fostul KGB și actualul FSB al Rusiei, au fost deschise parțial. Un gest care a dat istoricilor speranța că vor putea face lumină în cele mai întunecate unghere ale trecutului.
Însă foarte repede, sigiliile au fost puse la loc. În 2015, un decret al FSB a stabilit că identitatea ofițerilor NKVD care au semnat ordinele de deportare și executare reprezintă secret de stat. Iar pe 8 decembrie 2021, Serghei Prudovsky, cercetător la ONG-ul Memorial, nu a reușit, prin procesul pe care l-a declanșat la Curea Supremă a Rusiei, să obțină desecretizarea acestor nume. Declarat de statul rus în 2014 drept "agent străin", acest ONG pentru apărarea drepturilor omului și păstrarea memoriei victimelor represiunilor din epoca sovietică este acum subiectul unei proceduri de lichidare.
Pe măsură ce lanțul se tot strânge în jurul celor care duc tot greul în dezvaluirea detaliilor crimelor stalinismului, societatea civilă rusă denunță o revenire la metodele epocii sovietice, cu servicii secrete atotputernice, un interes de stat care are prioritate în fața drepturilor și libertăților individuale și torturile în cadrul sistemului penitenciar rusesc, moștenit din vremea Gulagului.
Traducere de Elena Negus, dupa articolul publicat de France 24